Cel mai scurt răspuns ar fi: a tuturor şi a nimănui. Geografic, face parte din Europa, dar puterile Vestului nu o susţin şi nu o vor în structurile lor. Militar şi strategic, stă sub puterea Rusiei, care sprijină comunismul de la Chişinău, dar nu se osteneşte să ajute economic zona. Sufleteşte, pare lângă România, dar nici noi, nici ei, nu avem puterea să ne apropiem decisiv, scrie Evenimentul Zilei.
New York Times comenta, zilele trecute, că Republica Moldova este unul dintre puţinele state care au suferit după prăbuşirea URSS. Acum, specialiştii văd Moldova ca un paravan folosit de Rusia în faţa Vestului, care a prins deja România şi ţările baltice în hora NATO şi continuă campania pentru "înconjurarea" ruşilor.
Paravan anti-NATO pentru Rusia
"Nu este un secret că NATO vrea să apropie Ucraina si Georgia, ba chiar si Azerbaidjanul, Armenia şi Moldova", apreciază jurnaliştii ruşi de la Pravda.
Practic, imensul interes al ruşilor este Transnistria, care rămâne singura legătură a Moscovei cu Europa sud-estică. Prin controlul acestei controversate regiuni, Rusia îşi asigură o poziţie de forţă în faţa NATO şi îşi menţine dominaţia în aşa-numitul "istm ponto-baltic".
Poartă de intrare a traficanţilor în UE
Uniunea Europeană se fereşte însă de Moldova, iar Washingtonul este departe de a rezolva ceva. Republica şi-a câştigat un renume negativ greu de şters, fiind uşă de intrare în UE pentru reţele de traficanţi de orice fel, de la arme şi ţigări la carne vie.
Washingtonul ar fi interesat de o rezolvare anti-rusă a conflictului transnistrean, dar precedentul Kosovo dă Kremlinului pâinea şi cuţitul.
România, multe vorbe, nimic concret
Cât despre România, a preferat să rămână oarecum neutră, cel puţin în acţiuni concrete. România a participat, alături de SUA şi UE, într-un demers al OSCE care viza, printre altele, securizarea bazinului Mării Negre. Dar ambiţiosul proiect nu s-a bucurat de prea mult succes, conflictul transnistrean rămânând unul îngheţat.
Băsescu a repetat de câte ori a avut ocazia că îşi doreşte o reîntregire în spaţiul european, dorind ca Republica să adere, împreună cu România, la Uniunea Europeană. După neîmplinirea acestui vis, preşedintele a continuat să spere, dar progresele diplomatice nu s-au arătat.
"Avem datoria să corectăm decizia celor două regimuri, comunist şi nazist, chemând alături de noi în UE pe cei de dincolo de Prut şi pe cei din spaţiul dintre Prut şi Nistru, să ne întâlnim acolo unde românii au decis că ne este destinul", spunea Băsescu anul trecut, cu ocazia aniversării a 90 de ani de la unirea Basarabiei cu România.
O altă dovadă a neimplicării româneşti este lipsa unei strategii concrete pentru rezolvarea problemei Transnistriei şi pentru o mai bună colaborare cu Republica, în ansamblu.
ISTORIC
La întemeierea sa, în jurul anului 1359, voievodatul Moldovei cuprindea şi regiunea cunoscută astăzi sub numele de Basarabia. De-a lungul timpului însă, teritoriul cuprins între Prut şi Nistru a trecut de la un stat la altul, în funcţie de cum evoluau relaţiile pe scena internaţională.
În timpul evului mediu, sub conducerea unor domnitori precum Ştefan cel Mare, Moldova a reuşit să se opună Porţii, vremelnic însă. Din secolul al XVI-lea, ţara şi-a pierdut independenţa şi a ajuns un stat tributar Imperiului Otoman.
Ultimul domnitor care a vrut să scape de suzeranitatea otomanilor a fost Dimitrie Cantemir. Înfrângerea dezastruoasă a domnitorului aliat cu ţarul rus Petru cel Mare, din 1711, de pe Prut, a pus capăt domniilor pământene: începând de atunci, Moldova (ce includea teritoriul actualei Basarabii) avea să fie condusă de domnitorii fanarioţi, care proveneau din familii greceşti din cartierul Fanar al Constantinopolului.
În 1812, Rusia a ocupat regiunea dintre Prut şi Nistru. Basarabia va rămâne în componenţa acesteia până în 1918 (până la sfârşitul primului război mondial). Basarabia este denumirea dată de Imperiul Rus în 1812 teritoriului dintre Prut şi Nistru anexat prin Tratatul de la Bucureşti din acelaşi an. Între timp, Moldova (fără Basarbia), s-a unit cu Ţara românească, în 1859, formând Principatele Unite, numite România din 1862.
Unirea şi despărţirea de România
La 27 martie 1918, Basarabia s-a unit cu România, însă nu pentru mult timp. În 1940, teritoriul este ocupat din nou de ruşi, în urma pactului Ribbentrop-Molotov, dintre Uniunea Sovietică şi Germania nazistă. Se constituie Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (1940-1941 şi 1945-1991).
După intrarea României în cel de-al doilea război mondial, Basarabia s-a reîntors în componenţa statului român pentru încă trei ani. La 23 august 1944, după trecerea României de partea Aliaţilor, armata sovietică reocupă Basarabia în întregime.
După dezmembrarea Uniunii Sovietice, în 1991, fosta Republica Sovietică Socialistă Moldovenească se declară independentă la 27 august 1991, sub numele de Republica Moldova. La 2 martie 1992 a fost recunoscută şi de Organizaţia Naţiunilor Unite.
Aşadar, a cui e Republica Moldova?
