Deputatii europeni au votat cele doua acorduri incheiate recent intre Republica Moldova si UE – de facilitare a obtinerii vizelor si de readmisie -, o formalitate la nivelul legislativului de la Strasbourg, in conditiile in care acest domeniu nu are nevoie de procedura de codecizie a Parlamentul European. Cele doua acorduri au suscitat nemultumire la Bucuresti, intrucat in ele apare mentiunea “limba moldoveneasca”, concept nerecunoscut de partea romana.
Prin urmare, in Parlamentul European, reprezentantii PSD s-au opus acestor acorduri, ei votand impotriva lor sau abtinandu-se de la vot. Acestia au aratat, printr-o declaratie scrisa, ca nu sunt "impotriva substantei acestor acorduri, ci a utilizarii conceptului stalinist de limba moldoveneasca, inventat de regimul sovietic spre a diviza natiunea (culturala) romana". In plus, eurodeputatii PSD au mai declarat ca "mentionarea limbii moldovenesti este nula" in ceea ce ii priveste.
In schimb, ceilalti reprezentanti ai Romaniei in Parlamentul European – ai PD si PNL – au votat in favoarea acordurilor, argumentand ca nu se puteau impotrivi unei masuri in beneficiul cetatenilor moldoveni.
"Problema cu limba moldoveneasca va ramane inca nerezolvata si vom vedea in ce masura vom putea face o discutie serioasa in aceasta chestiune. Chiar daca nu ne place sintagma 'limba moldoveneasca' intr-un document al Uniunii Europene, nu am putut sa nu votam acest raport, pentru ca asta ar fi afectat cetatenii moldoveni si dreptul lor de a circula", a argumentat votul liberalilor romani eurodeputatul PNL Cristian Busoi.
Raportorul PE pe acest subiect, vicepreseditnele PPE-DE Marian Jean Marinescu, a avut de facut o mentiune, chiar daca a argumentat necesitatea votarii de catre PE a acestor acorduri: "Romania sprijina incheierea si implementarea ambelor acorduri, dar participarea tarii noastre la aceste acorduri nu implica in nici un caz recunoasterea sau acceptarea asa-numitei 'limbi moldovenesti'. Romania reaminteste ca, din punct de vedere lingvistic si stiintific, tinand cont inclusiv de pozitia Academiei de Stiinta a Republicii Moldova (interpretare aparuta in septembrie 1994), numele corect al acestei limbi este limba romana".Scopul acordului este de a facilita eliberarea vizelor pentru cetatenii Republicii Moldova, pentru o sedere a carei durata prevazuta nu depaseste 90 de zile intr-un interval de 180 de zile.
Aceasta facilitare se realizeaza prin reducerea perioadei de luare a deciziei referitoare la eliberarea vizei la 10 zile calendaristice. Aceasta perioada poate fi prelungita pana la 30 de zile calendaristice atunci cand este necesara o verificare suplimentara. In situatii urgente, insa perioada de luare a unei decizii se poate reduce la doua zile lucratoare sau mai putin.
Acordul reduce si taxa de prelucrare a cererii de viza, care este pentru cetatenii moldoveni de 35 de euro, spre deosebire de taxa de 50 de euro aplicata cetatenilor din alte state din afara UE. Aceasta taxa se aplica atat pentru viza cu o singura intrare, cat si pentru viza cu intrari multiple. In plus, anumite categorii de persoane sunt scutite integral de plata taxei pentru eliberarea vizei: rudele apropiate, functionarii care participa la activitati guvernamentale, studentii, persoanele cu handicap, participantii la actiuni umanitare, persoanele care participa la programe de schimburi culturale, educationale si la evenimente sportive sau culturale, jurnalistii, copiii cu varsta sub 18 ani si copii aflati in ingrijire cu varsta sub 21 de ani, pensionarii, conducatorii auto care presteaza servicii de transport international de marfuri si pasageri, precum si membrii profesiilor liberale.
In plan economic, in ultimii doi ani republica Moldova a avut drept obiectiv obtinerea preferintelor economice in comertul cu stateme membre ale UE. Comisia europeana a aprobat preventiv, in 14 noiembrie, acordarea preferintelor comerciale autonome Republicii Moldova. Aceasta propunere, precum si detaliile privind categoriile de marfuri care vor fi incluse in regimul comertului asimetric – fara taxe vamale la export- au fost transmise tarilor membre ale Uniunii Europene spre avizare.
Igor Dodon, ministrul moldovean al economiei si comertului, a mentionat ca in lista pentru comertul asimetric vor fi introduse toate categoriile de marfuri ce pot fi produse in Moldova – cca 12 mii de pozitii tarifare. UE intentioneaza stabilirea uor cote la export, dar – chiar daca aceasta intentie nu a fost anuntata oficial autoritatilor de la Chisinau – ministrul moldovean recunoaste ca ele ar putea fi stabilite pentru produse “sensibile” pentru piata UE. Iar aceste cote ar urma sa fie in crestere in urmatorii cinci ani.
O cota la export ar putea fi stabilita pentru zahar, insa aceasta nu va fi mai mica decat excedentul de zahar produs in Moldova. De asemenea, un export limitat ar putea fi stabilit si pentru vinurile moldovenesti.
Din 1 ianuarie 2006, Republica Moldova a beneficiat de Sistemul de Preferinte Generalizat in comertul cu UE, astfel ca 607 de grupe de marfuri din cele 700 exportate de Republica Moldova pe piata europeana cad sub incidenta acestui sistem. O proportie de 87% dibtre marfurile moldovenesti beneficiaza de acces liber pe piata europeana.
In plus, conferinta ministeriala a Tratatului Comunitatii Energetice din Sud-Estul Europei a decid, in 29 iunie, sa inceapa negocierile privind aderarea Moldovei si a Ucrainei la Comunitatea Energetica din Sud-Estul Europei. Aderarea Moldovei la acest tratat ar insemna adoptarea legilatiei comunitare in domeniul energiei si al mediului, integrarea in piata europoeana de energie electrica si gaz natural.
Intr-o luare de pozitie in Parlamentul European, eurodeputatul Cristian Busoi a apreciat ca termenul de 31 decembrie 2007 asumat pentru finalizarea negocierilor privind aderarea Moldovei la acest tratat este realist.
"Avand in vedere ca aceste negocieri se vor purta cu Comisia europeana, solicit Comisiei Europene sa nu faca niciun fel de asociere intre aderarea la tratat a Moldovei si cea a Ucrainei", a spus Busoi. El a cerut ca negoicierile sa se faca separat, iar aderare in fuctie de meritele proprii fiecarei tari. "Datorita modului in care abordeaza Ucraina problematica mediului inconjurator , inclusiv problema canalului Bistroe, si a situatiei cu standardele de securitate nucleara, este posibil ca aderarea Ucrainei sa intarzie. Ar fi incorect ca intr-o astfel de situatie, aderarea Moldovei sa fie intarziata din cauza problemelor Ucrainei", a argumentat eurodeputatul.
Temelia relatiei UE-Republica Moldova: Planul de Actiuni
Relatia dintre Republica Moldova si UE are la baza Planul de Actiuni, adoptat la 22 februarie 2004. Acesta este un document politic care stabileste obiectivele strategice ale cooperarii dintre Moldova si UE. Cadrul temporar de implementare a Planului de Actiuni este de 3 ani. Implementarea sa va contribui la indeplinirea prevederilor Acordului de Parteneriat si Cooperare (APC) si va incuraja si sustine obiectivul Moldovei vizind integrarea de mai departe in structurile economice si sociale europene.
In Plan sint recunoscute aspiratiile europene ale RM si se face referinta la Conceptia de integrare europeana a Republicii Moldova pe care Chisinaul a prezentat-o Comisiei Europene in septembrie 2003. In acelasi timp, PA stipuleaza ca nivelul relatiilor dintre UE si RM va depinde de atasamentul RM fata de valorile comune si de capacitatea acesteia de a implementa prioritatile stabilite. Planul prevede o serie de perspective noi pentru dezvoltarea relatiilor de parteneriat dintre UE si RM:a. Perspectiva de a trece de la cooperare la integrare prin participarea RM la piata interna a UE si la politicile si programele UE;b. Intensificarea cooperarii politice prin elaborarea unor mecanisme de dialog politic;c. Angajamentul ferm al UE de a sprijini solutionarea conflictului transnistrean;d. Convergenta legislativa, deschiderea economica, reducerea barierelor comerciale;e. Asistenta financiara sporita pentru realizarea actiunilor propuse in PA;f. Posibilitatea participarii RM la programe culturale, educationale, stiintifice, ecologice ale UE etc.;g. Sprijin pentru armonizarea legislatiei RM la acquis-ul comunitarh. Stabilirea unui dialog in domeniul vizelor si posibilitatea acordarii RM a unor facilitati cu privire la vize etc.
In aprilie 2005 Institutul de Politici Publice (IPP) a dat publicitatii proiectul Strategiei Europene (SE) a Republicii Moldova, elaborat de circa 30 de experti nationali in cadrul unui proiect coordonat de IPP si MAEIE. Strategia Europeana include pentru fiecare domeniu de activitate urmatoarele patru parti de baza: analiza cadrului legislativ al Republicii Moldova; analiza cadrului institutional; formularea problemelor existente; formularea prioritatilor pe termen scurt si mediu. SE va fi revizuita periodic pe masura implementarii Planului de Actiuni UE - RM, ceea ce va permite utilizarea acesteia si in calitate de instrument de monitorizare a procesului de implementare a planului respectiv. Dupa realizarea Planului de Actiuni, in 2008, an in care se incheie si APC, SE va oferi o analiza a situatiei in toate domeniile de cooperare – cadrul legislativ si cadrul institutional al cooperarii, problemele si prioritatile de cooperare pentru viitor – si va putea sta la baza unor viitoare relatii contractuale dintre UE si RM.
Implementarea Planul de Actiuni este constant monitorizata de UE, dar si de catre autoritatile moldovene. Potrivit unei declaratii de la mijlocul lunii octombrie a ministrului moldovean de externe Andrei Stratan, Republica Moldova considera ca, practic, toate prevederile concrete ale Planului de Actiuni RM-UE au fost executate si solicita examinarea unui nou cadru juridic. Oficialul afirma ca Planul de Actiuni va fi finalizat catre sfarsitul anului si ca acesta contine multe prevederi extrem generale si greu de evaluat - combaterea coruptiei, libertatea mass-media si independenta justitia. In trei ani, ar fi, practic, imposibil sa fie asigurat un sistem perfect de justitie neavand nici un etalon propus de UE, a opinat ministrul, potrivit BASA-Press.
Tinand cont de situatia reala in interiorul UE care se datoreaza ultimei extinderi si necesitatii promovarii unei reforme interne, precum si de pozitia negativa a majoritatii tarilor membre fata de o eventuala extindere in viitorul apropiat, Republica Moldova a decis sa nu se concentreze asupra denumirii documentului viitor, ci asupra continutului acestuia, a mentionat Stratan. Documentul ar trebui sa fie bazat pe obtinerea treptata a celor patru libertati – dreptul la libera circulatie a persoanelor, a capitalului, serviciilor si marfurilor, directii in care Chisinaul a facut deja pasi concreti.
In acelasi timp, Stratan a declarat ca negocierea noului cadru juridic ar putea dura o perioada, timp in care situatia interna a UE s-ar putea schimba si catre sfarsitul negocierilor R. Moldova ar putea solicita recunoasterea clara a perspectivei europene cu indicarea datei concrete de aderare.
Evolutia relatiilor UE-Republica Moldova este insa o necunoscuta. Nici Bruxelles-ul, nici Chisinaul inca nu stiu ce vor semna dupa expirarea Planului de Actiuni UE-RM (PA). In timpul vizitei sale la Chisinau, comisarul Franco Frattini a vorbit despre posibilitatea semnarii unui nou Plan de Actiuni, in timp ce oficialii moldoveni visau la un Acord de asociere similar celor semnate de statele Balcanilor de Vest. Un alt scenariu plauzibil consta in prelungirea implementarii actualului PA, mai ales ca CE indica faptul ca Moldova mai are de realizat numeroase reforme.
Tendinte interne, opinia externa privind integrarea Republicii Moldova in UE
Un sondaj dat publicitatii in luna noiembrie de Institutul de Marketing si Sondaje IMAS-INC Chisinau, arata faptul ca 70% din populatia Moldovei se pronunta pentru aderarea la UE, in timp ce doar 7% dintre persoanele chestionate sunt impotriva aderarii la structurile europene, iar 13% dintre ele nu s-au putut pronunta.
Pe de alta parte, 55% din populatie considera ca directia nn care merg lucrurile in Republica Moldova este una gresita si doar 29 % ca directia in care evolueaza lucrurile in Moldova este una buna.
La nivel european, in contextul in care nu se vorbeste despre o extindere in care sa fie inclusa si Republica Moldova – in ciuda sustinerii, chiar si de catre Romania, ca ea sa fie inclusa in pachetul Bascanilor de Vest -, politica europeana de vecinatate pare sa fie instrumentul compensatoriu si petnru Chisinau. Cel putin in acest moment.
“Harta Europei nu va fi completa pana cand Moldova nu se va alatura statelor membre ale UE”, spunea in luna octombrie unul dintre vicepresedintii Parlamentului European, Miguel Angel Martinez Martinez,in cadrul unei intrevederi cu Marian Lupu, presedintele parlamentului Republicii Moldova. "Parlamentului European va sustine Moldova in afirmarea aspiratiilor de integrare europeana", a adaugat oficialul european.
In contrast, secretarul de stat pentru afaceri europene din cadrul Ministerului Federal al Afacerilor Externe al Germaniei, Günter Gloser, spunea tot in octombrie, in cadrul unei vizite la Chisinau, ca discutiile despre eventuale date de aderare a R. Moldova la UE “sunt premature”. Republica Moldova a facut cativa primi pasi in directia buna, dar urmeaza sa fie facuti si altii. Continutul masurilor si viteza cu care acestea vor fi realizate sunt hotaratoare pentru discutiile viitoare despre o eventuala integrare a acesteia in UE, a accentuat diplomatul german.
Integrarea de facto a Republicii Moldova in UE este mult mai importanta pentru cetateni decat aderarea politica, de aceea cooperarea cu UE trebuie bazata, in primul rand, pe realizari clare care vor putea fi simtite de cetateni, a fost pozitia exprimata de seful diplomatiei moldovene.Textul integral al SE poate fi gasit la www.ipp.md.
Republica Moldova priveste spre Bruxelles, dar si spre Moscova in acelasi timp
"Uniunea Europeana este ingrijorata de planul secret dintre Moldova si Rusia", care prevede solutionarea problemei transnistrene in viitorul apropiat, a scris ziarul din Bruxelles EUObserver, dupa ce a aparut informatia referitoare la un acord secret intre Moldova si Rusia privind viitorul regiunii transnistrene, acord care ar crea o situatie de risc pentru viitorul relatiei moldo-comunitare".
Acordul secret prevede reunificarea Moldovei si Transnistriei, in baza unui model care ar oferi regiunii Transnistria, controlate de Rusia, puterea sa blocheze viitoarele decizii ale Guvernului de la Chisinau si sa pastreze trupele ruse in Moldova pentru un termen indefinit.
Presedintele Voronin ar recunoaste guvernul separatist de la Tiraspol, ar oganiza alegeri in Moldova si ar acorda 20% din locurile din aprlamentul de la Chisinau transnistrenilor, precum si un psot de viceministru in toate ministerele moldovei si un post de vicepremier.
Pachetul de reunificare ar mai prevedea pastrarea a 1300 de soldati rusi in transnistria, pana cand Chisinaul si Moscova vor decide ca regiunea e suficient de stabila si nu ar mai necesita prezenta trupelor ruse.
Partea transnitreana a declarat ca aceste informatii au surprins diplomatii rusi si a argumentat ca zvonurile provin de la presedintele moldovean Vladimir Voronin, care ar fi fost interesat sa se discute in societatea moldoveneasca despre ascet nou plan de rezolvare a problemei transnistrene inainte de alegerile locale din 3 iunie 2007.
In vara anului 2007, numarul intanirilor bilaterale ruso-moldovenesti a fost foarte mare, ceea ce a alimentat suspiciunile ca un astfel de plan ar putea exista. Cei doi s-au intanit in 22 iunie si in 30 iunie, dar potrivit declaratiilor lui Voronin au discutat despre faptul ca Putin s-a pronuntat petnru reluarea negoierilor rivind Transnistria, in formatul 5 plus 2 (Republica Moldova, Transnistria, Rusia, OSCE, Ucraina, UE si SUA)si despre exporturile de vinuri moldovenesti in Rusia.
Voronin a subliniat ca presedintele rus Vladimir Putin, care "era foarte bine pregatit de intilnire", s-a pronuntat pentru reluarea neintirziata a negocierilor in formatul "5 plus 2". Cei doi presedinti au convenit – potrivit publicatiei moldovenesti Timpul - ca participantii la negocieri sa declanseze un schimb mai intens de opinii cu privire la caile de reluare a negocierilor "In privinta exporturilor vinurilor moldovenesti in Rusia, cei doi au convenit deschiderea pietei ruse, in schimbul slabirii mecanismelor de presiune economica a Chisinaului asupra Transnistriei." Inainte de a merge la Putin, la Moscova, Voronin facuse o vizita la Bruxelles si Luxembourg. Dupa cum afirma presa de la Chisinau, se pare ca fara prea mult succes. Din cauza balansului intre Rusia si UE, seful statului moldovean continua sa fie tratat cu suspiciune in Occident.
Sursa: EurActiv
