Participanţii la cea de-a XIV-a reuniune a şefilor de stat din Europa Centrală şi de Sud-Est au reiterat sprijinul ţărilor membre ale UE şi NATO din regiune pentru procesul de integrare euro-atlantică a statelor care şi-au manifestat intenţia de a adera la aceste organizaţii. În ciuda ofertelor repetate de asistenţă pentru Chişinău, regimul comunist din Republica Moldova acuză Bucureştiul de subminare a „identităţii naţionale şi statale moldoveneşti“.
În cadrul lucrărilor oficiale ale recentului summit desfăşurat în localitatea cehă Brno, majoritatea şefilor de stat participanţi şi-au reafirmat sprijinul pentru o mai bună colaborare între statele participante, în vederea finalizării procesului de integrare euro-atlantică a ţărilor din regiune. La reuniunea la nivel înalt au participat 15 şefi de stat din ţările central şi est-europene, printre aceştia numărându-se preşedinţii a opt ţări membre UE, inclusiv cele şase care au aderat în ultimii trei ani, precum şi liderii ţărilor care aspiră la integrarea în Uniune. Importanţa acordată de cancelariile ţărilor membre UE continuării procesului a fost subliniată de declaraţiile preşedintelui ceh Vaclav Klaus: „Suntem uniţi în ceea ce priveşte o problemă fundamentală, şi aceasta este că esenţială pentru rezolvarea problemelor grave din această regiune e perspectiva apartenenţei la UE pentru cei care nu sunt încă membri“. Demersurile părţii cehe, care a prezidat lucrările summit-ului, au fost interpretate de mass-media cehă drept un semnal al noii strategii de politică externă cehă, pentru care integrarea europeană a noilor state reprezintă principala prioritate. Conform aceloraşi surse, summit-ul a inaugurat o nouă etapă în relaţiile bilaterale cehopoloneze, raporturi bazate în mare parte pe modelul parteneriatului strategic dintre Germania şi Franţa.
Pe agenda discuţiilor dintre delegaţiile participante la summit a figurat şi situaţia actuală a relaţiilor politice şi economice dintre ţările participante şi Federaţia Rusă. Poziţia fermă adoptată de Uniunea Europeană în timpul summit-ului UE - Federaţia Rusă de la Samara a fost apreciată de către majoritatea participanţilor, fără însă a se ajunge la un acord comun în privinţa gestionării actualelor crize, care opun o serie de state intereselor reale sau imaginare ale Moscovei. Atât preşedintele ceh Vaclav Klaus, cât şi preşedintele slovac Ivan Gasparovici au adoptat un ton public extrem de conciliant faţă de Rusia, refuzând să divulge detalii privind discuţiile neoficiale dintre participanţi legate de relaţiile UE- Rusia. Preşedintele slovac a subliniat pentru mass-media prezentă că „UE are nevoie de Rusia şi Rusia are nevoie de UE, depinzând unii de alţii“.
Unele ţări membre ale UE încearcă să ajungă la acorduri bilaterale cu MoscovaMediile de specialitate au criticat divergenţele dintre ţările membre ale UE participante la summit-ul de la Brno, acuzând Slovacia, Austria şi Ungaria că încearcă să ajungă la acorduri bilaterale cu Moscova, în detrimentul unei politici externe comune a UE. Relaţiile dintre UE şi Rusia au devenit tensionate după ce partea rusă a impus un embargou extrem de dur asupra importurilor de carne din Polonia, a suspendat livrările de ţiţei către Lituania şi s-a implicat într-o dispută cu Estonia privind moştenirea ocupaţiei militare sovietice în această ţară.
Divergenţele cu Rusia au fost alimentate de opoziţia categorică a Moscovei faţă de planurile americane de instalare a elementelor unui sistem de apărare antirachetă american în Cehia şi Polonia, desfăşurare susţinută de o parte importantă a clasei politice din cele două ţări membre ale NATO.
Înverşunarea Moscovei a fost în mod repetat taxată de către guvernele de la Praga şi Varşovia, preşedintele ceh Klaus, precizând că „această dezbatere priveşte însă în primul rând Statele Unite, Polonia şi Cehia“.
Înaltul oficial a mai subliniat că problema instalări elementelor scutului american antirachetă în Polonia şi Cehia este de o „mare importanţă“ pentru intensificarea ulterioară a relaţiilor între aceste două ţări din Europa Centrală, fiind „un motiv maxim pentru a ne asocia şi a nu acţiona unul împotriva celuilalt“.
„Republica Moldova avansează spre comunitatea europeană în calitate de stat neutru“ Liderii statelor participante au evitat să adopte o declaraţie comună în problema „Kosovo“, poziţiile exprimate anterior faţă de posibila independenţă a regiunii locuite majoritar de albanezi, dovedind încă odată lipsa de unitate politică a regiunii. La summit au participat atât Albania, care susţine independenţa provinciei, cât şi Serbia, care se opune categoric declarării independenţei provinciei. La rândul său, preşedintele român Traian Băsescu a reiterat poziţia României, declarând că „nu consideră că soluţia independenţei va reuşi să răspundă cerinţelor de securitate şi stabilitate formulate de UE şi la nivelul comunităţii internaţionale“.
Posibilul rol al Bucureştiului în strategia de politică externă comună a UE a ieşit în evidenţă prin reluarea de către preşedintele român a ofertelor de asistenţă politică şi diplomatică pentru Chişinău, în vederea finalizării procesului de integrare europeană. Vizibil iritat de demersurile oficialilor europeni pentru intensificarea procesului de democratizare a Republicii Moldova, preşedintele Vladimir Voronin a declarat că „identitatea naţională şi statală a Republicii Moldova, nu a devenit o axiomă absolută pentru unii dintre vecinii noştrii direcţi“. Liderul regimului comunist de la Chişinău a precizat că „Republica Moldova avansează spre comunitatea europeană în calitate de stat neutru“, respingând, într-un interviu pentru mass-media locală, posibilitatea ca Uniunea Europeană să participe în calitate de membru cu drepturi depline în procesul de soluţionare a diferendului separatist transnistrean, alături de Ucraina şi Federaţia Rusă.
„Exerciţiul diplomatic“ reprezentat de summit-ul de la Brno a subliniat încă odată necesitatea instituţionalizării acestor întâlniri, ce pot avea un rol deosebit în rezolvarea unor crize politice precum cea din Ucraina. Lipsa unor mecanisme concrete de sprijin pentru democratizarea fostului spaţiu sovietic a condus la un rol marginal pentru ţările din regiune în actuala criză de la Kiev.
Sursa: Atac Online
