Kremlinul şi liderii comunişti rusofoni de la Chişinău urmăresc federalizarea Republicii Moldova, în detrimentul drepturilor fundamentale ale etnicilor români, populaţia majoritară în Basarabia. În cadrul discuţiilor bilaterale din 4-6 aprilie 2007, conducerile Serviciilor de Informaţii din Republica Moldova şi Federaţia Rusă au pus la punct ultimele detalii pentru lichidarea statului Republica Moldova.
Într-o întâlnire recentă cu diferiţi lideri ai partidelor parlamentare din Republica Moldova, Vladimir Voronin, preşedintele comunist de la Chişinău, le-a cerut ca parlamentul Republicii Moldova să accepte, fără modificări, propunerile înaintate de către Iuri Zubakov, secretarul general al Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse şi fost ambasador rus la Chişinău.
Conform unor surse din cadrul administraţiei prezidenţiale de la Chişinău, preluate de către mass-media din Republica Moldova, propunerile înaltului oficial rus vizează semnarea unui document politic comun de către Vladimir Voronin şi „preşedintele Republicii Moldoveneşti Nistrene“, Igor Smirnov, prin care Republica Moldova să accepte responsabilitatea deplină pentru declanşarea conflictului armat din 1992 şi să se oblige la plata unor despăgubiri de război către „poporul transnistrean“.
Aceste despăgubiri vizează cedarea de către Chişinău a tuturor drepturilor comerciale asupra sectorului economic din stânga sau dreapta Nistrului aflat sub controlul autorităţilor separatiste, precum şi transferarea către Tiraspol a drepturilor Republicii Moldova asupra proprietă- ţilor ce reveneau Chişinăului în urma destrămării URSS şi situate în Ucraina sau Federaţia Rusă. Totodată, responsabililor regimului separatist de la Tiraspol li se garantează imunitatea în faţa legislaţ iei naţionale a Republicii Moldova sau a celei internaţionale. Partea rusă mai cere dizolvarea parlamentului Republicii Moldova şi organizarea unor alegeri parlamentare anticipate în noiembrie- decembrie 2007, pe întreg teritoriul Republicii Moldova, urmând ca Tiraspolului să îi revină în mod automat aproximativ 20%-25% din cele 100 de mandate parlamentare.
Prin acelaşi act, Transnistria va obţine o cotă fixă de reprezentativitate în guvernul de la Chişinău, precum şi în alte structuri centrale ale viitorului stat. Limbile oficiale vor deveni „limba moldovenească“, limba rusă şi limba ucraineană, urmând ca în Transnistria să fie folosită „în principal limba rusă“. O condiţie politică absolută din partea Moscovei este ca Republica Moldova să garanteze că îşi va păstra regimul de neutralitate, stipulat în actuala Constituţie, şi că acceptă păstrarea unui contingent militar al Federaţiei Ruse pe teritoriul Transnistriei.
Acest contingent va avea un mandat de cel puţin 5 ani, cu posibilitatea de extindere printr-un acord comun, urmând să acorde asistenţă formării noii armate a statului Republica Moldova, în care să fie încorporate structurile de miliţie, militare şi de securitate ale „Republicii Moldoveneşti Nistrene“. Prin adoptarea unor legi cu caracter special, viitorul parlament de la Chişinău se obligă să legalizeze formaţiunile paramilitare de cazaci, conferind acestora o serie de facilităţi financiare, inclusiv acordarea unor fonduri pentru desfăşurarea activităţii.
Sursele citate de mass-media din Republica Moldova au subliniat că o parte importantă a acestor propuneri au fost prezente şi în „Memorandumul Kozak“, care prevedea federalizarea Republicii Moldova şi pe care preşedintele Voronin a refuzat să îl semneze în anul 2003 datorită presiunilor politice exercitate de Statele Unite şi ţările Uniunii Europene. Forma actuală a proiectului înaintat de către Iuri Zubakov, general în cadrul serviciilor de securitate ale Federaţiei Ruse, nu prevede clar forma în care se va produce „reunificarea“ Republicii Moldova: federaţie, confederaţie sau stat unitar în care Transnistria să dispună de o largă autonomie, cu drepturi de a menţine reprezentanţe diplomatice, culturale şi economice externe, precum şi de a avea diferite structuri militare sau de „miliţie“ proprii.
Pe fondul acestor discuţii discrete între Chişinău şi Moscova, preşedintele comunist Voronin a cerut parlamentului Republicii Moldova să adopte în regim de urgenţă mai multe măsuri cu caracter economic, privind „amnistierea capitalului“, care vizează toate formele de capital, dobâ ndit pe cale legală sau ilegală, precum şi „amnistierea fiscală“, care trebuie să cuprindă toate tipurile de impozite, taxe de stat şi unele categorii de datorii către întreprinderile ce aparţin Republicii Moldova. În opinia mediilor de specialitate, aceste măsuri vizează în primul rând legalizarea capitalurilor liderilor comunişti de la Chişinău şi a mediilor separatiste transnistrene, strâns legate de interesele economice ale serviciilor de securitate ale Federaţiei Ruse.
Pentru finalizarea modalităţilor de impunere a noului sistem federal în Republica Moldova, precum şi a acceptării acestuia de către comunitatea internaţională, o delegaţie a Serviciului de Informaţ ii şi Securitate (SIS) al Republicii Moldova, condusă de directorul instituţiei, generalul de divizie Ion Ursu, a participat la începutul lunii aprilie la o întâlnire bilaterală a organelor de securitate din Republica Moldova şi Federaţia Rusă. Între 4- 6 aprilie, în localitatea Gelendjik din regiunea rusă Krasnodar, conducerile structurilor de securitate din cele două ţări au stabilit ultimele detalii pentru formarea unor noi structuri speciale ale Republicii Moldova, prin integrarea SIS şi a Ministerului Securităţii de la Tiraspol.
Conform unor surse din cadrul SIS, cele două părţi au finalizat şi strategia ce va fi folosită pentru a limita opoziţia mediilor politice pro-europene sau ale societăţii civile de la Chişinău faţă de federalizarea statului Republica Moldova. Conducerea comunistă rusofonă de la Chişinău urmăreşte ca prin adoptarea unui statut federal pentru Republica Moldova să-şi legitimeze controlul absolut asupra teritoriului dintre Prut şi Nistru.
Sursa: Atac
