Link direct catre: https://www.interlic.mdhttp://www.interlic.md/2019-03-12/din-cauza-progresului-redus-in-implementarea-acordului-de-asociere-uerm-guvernul-va-trebui-sa-realiz-57994.html
Data: Mar 12, 2019 (21:46)

Din cauza progresului redus în implementarea Acordului de Asociere UE-RM, Guvernul va trebui să realizeze în 2019 circa 2/3 din măsurile stabilite

Rezultatele evaluării cantitative ale IPRE, arată că pe parcursul anului 2018, Planul Național de Acțiuni privind implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova – UE (PNAIAA II) a fost realizat în proporție de 48,8%. Iar rata generală de îndeplinire, în raport cu toate măsurile planificate până la sfârșitul anului 2018 este de 31,9%. În același timp, concluzia principală a analizei calitative este că în a doua jumătate a anului 2018, se atestă în general un progres redus în implementarea a angajamentelor prevăzute de Acordul de Asociere UE-Moldova.

Acestea sunt principalele constatări ale celui de al patrulea Raport alternativ, prezentat astăzi, de experții Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în parteneriat cu Platforma Națională a Forumului Societății Civile a Parteneriatului Estic și cu suportul Fundației Konrad Adenauer.

Potrivit autorilor raportului, până la sfârșitul anului 2018, contabilizând rezultatele de implementare ale celor 877 de măsuri analizate, 465 de acțiuni au fost îndeplinite și 348 de măsuri sunt în curs de realizare. Iar 140 de măsuri nu au fost realizate sau nu au fost inițiate. Respectiv, până la sfârșitul anului 2019, autoritățile trebuie să își mărească semnificativ efortul de implementare pentru a reuși finalizarea celor 969 de măsuri stabilite în PNA pentru implementarea Acordului de Asociere UE-Moldova.

Analiza calitativă a celor cinci titluri ale Acordului de Asociere, atestă în general un progres redus în punerea în aplicare a angajamentelor prevăzute de Acordul de Asociere UE-Moldova în comparație cu prima jumătate a anului. Domeniul dialogului politic și reforme (Titlul II) și cooperarea în domeniul asistenței financiare cu UE (Titlul VI) înregistrează lipsă de progres, în mare parte din cauza încetinirii dialogului UE-Moldova și suspendării asistenței din cauza derapajelor în domeniul funcționării instituțiilor democratice și statului de drept. Cel mai multe rezultate vizează cooperarea sectorială și economică cu UE (Titlul IV), în special în domeniul gestionării finanțelor publice, sectorului financiar-bancar, transporturilor, sectorul energetic. Avansarea în realizarea Zonei de Comerț liber și Aprofundat cu UE (Titlul V) de asemenea arătă un progres moderat. Printre principalele realizări vizează creșterea cotei exporturilor Republicii Moldova în UE, ajungând la sfârșitul anului 2018 la nivelul de 68,8%. În comparație cu perioada precedentă se ateste unele evoluții cu privire la măsurile in domeniul migrației și azilului, gestionarii frontierelor la Titlul III și lipsa de progres cu privire la independența justiției.

„În 2019 avem cinci ani de la implementarea Acordului de Asociere și suntem în ultimul an de implementare a Agendei 2017-2019 și în dependență de conținutul, viteza și calitatea exercițiului de implementare vom putea defini următorul cadru de implementare. La fel, în 2019 avem 10 ani de implementare a Parteneriatului Estic, unde în cadrul dialogului cu UE și cu statele membre ale PaE, Acordului de Asociere îi revine o parte importantă. Pentru noi este important acest exercițiu de implementare și alături de alți colegi să învățăm din acest Raport Alternativ, pentru a vedea unde sunt acțiunile unde am putea să depunem mai mult efort. În acest an pentru noi accentul nemijlocit este pe acest unic cuvânt „implementare” și încercăm să consolidăm efortul la nivel instituțional pentru a reuși acest lucru. Sperăm ca recomandările vor reieși din Raportul IPRE ne vor ajuta să prioritizăm acest lucru”,a menționat Daniela Morari, Secretat de stat pentru integrare europeană, Ministerul afacerilor externe și integrării Europene.

„În perioada imediat următoare, autoritățile trebuie să iși prioritize agenda de reforme interne inclusiv pentru a contribui la relansarea dialogului cu UE odată cu crearea noului Guvern. Acest proces de asemenea trebuie să includă un dialog consolidat și inclusiv cu participarea societății civile și opoziției politică”, a spus Iulian Groza, Directorul executiv IPRE.

În opinia experților IPRE, prioritățile ar trebui să vizeze în special demararea unei reforme autentice a justiției consolidând independența și integritatea în cadrul sistemului de justiție. Asigurarea respectării condițiilor politice privind funcționarea democrației și a statului de drept, în vederea reluării asistenței macro-financiare și suportului bugetar al UE. Noul parlament trebuie să adopte neîntârziat legea privind organizațiile necomerciale în versiunea aprobată de Guvern anul trecut. Este necesară avansarea reformei Curții Constituționale. Operaționalizarea activității Consiliului pentru drepturilor omului în vederea implementării Planului Național pentru Drepturile Omului. Crearea instanțelor sau a completelor de judecată anticorupție. Consolidarea capacităților Agenției de recuperare a bunurilor infracționale în procesul efectuării investigațiilor financiare paralele și recuperării bunurilor fraudate în cadrul fraudei bancare. Amendarea prevederilor legale referitoare la certificatele de integritate, în sensul revizuirii condițiilor de eliberare și a statutului acestora.