Interlic.md

Pe parcursul celui de-al șaselea an de implementare a Acordului de Asociere (1 septembrie 2019 – 1 septembrie 2020), sintetizând rezultatele și constrângerile identificate, se constată un progres în acele domenii și sectoare prevăzute de Acordul de Asociere UE-Moldova, care au fost condiționate în cadrul programelor de suport bugetar și de asistență macrofinanciară, oferite de UE. UE rămâne cel mai important partener economic al Republicii Moldova, cu peste 63% din exporturile moldovenești orientate pe piața europeană și aproape 50% din importuri care sunt de origine din UE. Totodată, nu s- au constat evoluții concludente în realizarea părții valorice a Acordului de Asociere.

Acestea sunt principalele constatări ale Raportului Alternativ: Șase ani de implementare a Acordului de Asociere UE-Moldova, prezentat astăzi, de experții Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în parteneriat cu Platforma Națională a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic și cu susținerea oferită de Fundația Konrad Adenauer Republica Moldova.

Analiștii IPRE constată că UE a diversificat cadrul de sprijin pentru diverși actori de schimbare, consolidând dialogul și cooperarea cu societatea civilă, autoritățile locale, IMM-uri și comunitățile locale. Imaginea UE în rândul cetățenilor a continuat să se îmbunătățească. Astfel, peste 63% dintre moldoveni declară că au încredere în Uniunea Europeană, potrivit unui sondaj realizat recent în Republica Moldova și în alte țări ale Parteneriatului Estic.

Procesul de implementare a Acordului de Asociere a fost îngreunat de lipsa unui nou document național de planificare pentru anul 2020. În mare parte, autoritățile naționale și-au concentrat eforturile asupra redresării restanțelor PNAIAA 2017-2019 și a acțiunilor prioritare prevăzute de Memorandumul de înțelegere privind asistența macrofinanciară UE din 2017, dar și de cele opt cerințe generale adiționale, stabilite de UE în februarie 2020. Priorități relevante angajamentelor din Acordul de Asociere au fost reflectate în Planul de acțiuni ale Guvernului. Pandemia COVID-19 a afectat eficiența procesului de coordonare și de realizare a măsurilor legislative și de implementare planificate în anul 2020.  În același timp, la 1 iulie 2020, Comisia Guvernamentală pentru Integrare Europeană au aprobat Calendarul de monitorizare a realizării restanțelor PNAIAA 2017-2019 pentru perioada 2020-2023. Un document de planificare intern al Guvernului care nu a fost făcut public.

Dialogul politic UE-Moldova a fost influențat de evoluțiile politice interne, de nivelul de realizare a agendei de reforme-cheie, care țin de funcționarea instituțiilor democratice, justiție și respectarea drepturilor omului, dar și de criza pandemică COVID-19. Negocierea unei noi Agende de Asociere, elaborarea noului Plan de Acțiuni privind implementarea Acordului de Asociere și contribuirea la definitivarea noilor livrabile ale Parteneriatului Estic post-2020 reprezintă prioritățile-cheie ale dialogului politic, ce ar putea oferi și oportunități pentru resetarea agendei europene a Republicii Moldova.

Instituțiile democratice rămân fragile, fiind în continuare mutilate de interese politice și economice înguste. Atestăm un progres insuficient în domeniul justiției, libertății și securității. Cadrul de reglementare în domeniul regimului străinilor și integrării lor a fost completat. Reglementările controversate ce țin de așa- numita „cetățenie prin investiții” au fost anulate de Parlament. La șase ani de la liberalizarea regimului de vize, 2,3 milioane de cetățeni au călătorit în UE în baza pașapoartelor biometrice. În ultimul raport privind aplicarea mecanismului de suspendare a regimului de vize, Comisia Europeană a apreciat drept în general pozitive acțiunile Chișinăului, dar a atras atenția asupra necesității diminuării solicitărilor nefondate de azil din partea cetățenilor Republicii Moldova.

Ca și în anii precedenți, IPRE atestă un progres moderat aferent în domeniul cooperării sectoriale UE- Moldova. Deși au fost obținute progrese la domeniile analizate, pe alocuri, unele inițiative au fost executate parțial sau nivelul lor de implementare nu a fost cel planificat la etapa de adoptare a documentului.

Se înregistrează unele evoluții în implementarea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător cu UE (ZLSAC). Pe parcursul anului 2020 a fost actualizată Anexa nr. XV-C din Acordul de Asociere, prin creșterea contingentelor tarifare pentru unele produse (struguri de masă, prune și cireșe proaspete). Efectele pandemiei generate de COVID-19, precum și seceta severă cu care s-a confruntat în 2020 Republica Moldova reprezintă factori esențiale care vor afecta nivelul schimburilor comerciale cu UE, în special, în cazul produselor agricole ce se conțin în lista de bunuri expuse mecanismului de evitare a eludării. Urmează a fi încheiat și pus în aplicare Acordul privind evaluarea conformității și acceptarea produselor industriale (AECA).

Cooperarea în domeniul asistenței financiare, antifraudă și control (Titlul VI) atestă unele evoluții, dar și constrângeri importante. UE rămâne principalul partener de dezvoltare al Republicii Moldova. În a doua jumătate a anului 2019 a fost reluată asistență financiară, UE oferind peste 53 de milioane de euro în calitate de sprijin bugetar direct și 60 de milioane de euro în calitate de asistență macrofinanciară, aplicând consecvent principiului condiționalității stricte. Totuși, Republica Moldova a ratat ultima tranșă, de 40 de milioane, a asistenței macrofinanciare din cauza neîndeplinirii în termen a condițiilor restante. Drept răspuns la criza COVID-19, Comisia Europeană a inițiat reorientarea a peste 87 de milioane de euro pentru măsuri de redresare a consecințelor social-economice generate de pandemie.