Trimite e-mail | Printeaza
Diverse
10.11.2017

Finalitate în dosarul „laboratorului ADN”: fostul director al Centrului de Medicină Legală, adjunctul CML şi un expert, trimişi în judecată

Fostul director al Centrului de Medicină Legală (CML), actualul adjunct al directorului CML şi un expert din cadrul instituţiei vor compărea în faţa magistraţilor sub acuzaţia de depăşirea atribuţiilor de serviciu, prin trucarea licitaţiei de achiziţionare a echipamentului pentru laboratorul în care urmau să fie efectuate teste ADN. Procuratura Anticorupţie a finalizat urmărirea penală şi a expediat cauza penală de învinuire a celor trei în judecată.

Urmărirea penală pe acest caz a fost pornită de Procuratura Generală în primăvara anului 2015, ca urmare a investigaţiilor privind legalitatea achiziţionării echipamentului medical pentru efectuarea expertizei genetice (ADN). Procuratura Generală constatase atunci grave încălcări ale Legii privind achiziţiile publice, admise de persoane publice din cadrul unor autorităţi publice centrale.

În cadrul procesului penal, s-a stabilit că, în perioada anului 2013, vice-directorul Centrului de Medicină Legală, acţionând de comun acord cu directorul şi alţi angajaţi ai CML, au comis, prin participaţie, infracţiunea de depăşire a atribuţiilor de serviciu în următoarele circumstanţe:

În conformitate cu obiectivele prevăzute de Strategia de reformare a sectorului justiţiei pentru anii 2011-2016, a fost prevăzută procurarea echipamentului care ar permite efectuarea expertizei genetice în Republica Moldova (analiza ADN), fiind o necesitate stringentă pentru investigarea operativă a crimelor deosebit de grave.
Astfel, la 14 mai 2013, prin ordinul ministrului Sănătăţii a fost instituit grupul de lucru pentru consolidarea capacităţilor Centrului de Medicină Legală în domeniul efectuării cercetării genetice, iar controlul asupra implementării proiectului a fost pus în sarcina directorului CML. O lună mai tîrziu, pentru realizarea proiectului s-a dispus alocarea a 9 781 000 de lei, iar la 30 octombrie, prin ordinul şefului CML, a fost constituit grupul de lucru pentru achiziţii publice, care urma să selecteze compania care va livra echipamentul genetic medico-legal.
Astfel, pe parcursul lunilor iunie-august 2013, expertul CML, acţionînd din numele şefilor săi, ar fi dat asigurări unei companii din România că o va favoriza la licitaţia pentru procurarea echipamentului necesar pentru dotarea laboratorului ADN. Pentru confirmarea spuselor sale, acesta le-a organizat reprezentanţilor companiei române vizite neprotocolare la Ministerul Sănătăţii şi la Centrul de Medicină Legală.

În urma discuţiilor, s-a convenit elaborarea caietului de sarcini în aşa fel, încît parametrii şi specificaţiile tehnice ale utilajului solicitat să coincidă cu cele ale utilajului medical care urma a fi propus de către ofertantul din România. Ca rezultat al acţiunilor infracţionale ale grupului menţionat, a fost „aranjată” o licitaţie, cu minimizarea concurenţei şi facilitarea apriori a agentului economic.

Deşi factorii de decizie ai CML cunoşteau că echipamentul respectiv nu este suficient pentru operaţionalizarea unui laborator de genetică judiciară pentru identificare umană, utilajul a fost achiziţionat contra sumei de 9763800 de lei. De asemenea, s-a stabilit că tehnologia care urma să fie aplicată de acest laborator nu este validată de comunitatea ştiinţifică internaţională pentru identificarea umană (HID). Astfel, fără procedura de validare, nu poate fi efectuată procedura de acreditare a laboratorului, iar rezultatele obţinute într-un laborator nevalidat şi neacreditat sunt nule.

Mai mult decît atît, echipamentul genetic urma să fie achiziţionat abia după proiectarea şi construcţia sediului laboratorului genetic contemporan, ceea ce nu s-a efectuat pînă în prezent, echipamentul neputînd fi utilizat conform destinaţiei.
Actuamente, Republica Moldova este unicul stat din Europa care nu dispune de un astfel de utilaj, procurorii moldoveni fiind nevoiţi să apeleze şi în continuare la serviciile altor state pentru efectuarea expertizelor ADN, fapt ce presupune termene extinse şi costuri ridicate.

Dacă vor fi recunoscuţi vinovaţi, inculpaţii riscă de la 6 la 10 ani închisoare cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 10 la 15 ani. De asemenea, inculpaţii vor fi obligaţi să recupereze cheltuielile judiciare în valoare de 67 mii lei, anunță Secţia relaţii publice a Procuraturii Generale.

cuvinte-cheie:

Comentarii (0)

 

Sus