Link direct catre: https://www.interlic.mdhttp://www.interlic.md/2016-07-29/in-urmatoarele-6-luni-trebuie-grabit-pasul-de-implementare-al-acordului-de-asociere-doar-29-de-masur-44978.html
Data: Jul 29, 2016 (22:12)

În următoarele 6 luni trebuie grăbit pasul de implementare al Acordului de Asociere – doar 29% de măsuri planificate au fost realizate

Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) a prezentat astăzi, 29 iulie curent, un nou Raport privind monitorizarea implementării Acordului de Asociere RM-UE. Astfel, potrivit analiștilor IPRE, gradul total de implementare al Programului Național de Implementare a Acordului de Asociere RM-UE (PNAIAA), constatat la 1 iulie 2016, este de 29%. Iar, indicele de realizare pe parcursul ultimului Trimestru este de 46,7% din acțiunile planificate.

În deschiderea Conferinței, Peter Tomášek, Diplomat pentru Dezvoltare și Cooperare în cadrul Ambasadei Slovaciei în Republica Moldova a menționat despre rolul deosebit al societății civile în monitorizarea independentă a acțiunilor întreprinse în realizarea Acordului de Asociere RM-UE. „Cu siguranță, Acordul de Asociere este foarte important pentru dezvoltarea Republicii Moldova. Acesta este important nu numai pentru Guvern, dar și pentru cetățenii simpli. Slovacia deține Președinția Consiliului Uniunii Europene și va continua să susțină Republica Moldova în acest proces”, a spus diplomatul.

Iulian Groza, Directorul Executiv IPRE și unul din autorii studiului, a spus: „În pofida unui nivel redus de încredere, relațiile RM-UE au continuat să se revigoreze în comparație cu anul 2015. Indicele de realizare a PNAIAA în trimestrul II, 2016, este de 46,7%. Totodată, gradul total de implementare al Acordului de Asociere este de 29%. În acest sens, sarcina de îndeplinire a măsurilor rămase pentru  a doua jumătate a anului 2016 este una foarte mare. Chiar dacă va fi menținut pasul de implementare în mediu de +10% trimestrial, am putea anticipa un grad total de realizare al angajamentelor până la sfârșitul anului de aproximativ 50-55%. Guvernul și Parlamentul va trebui să își eficientizeze activitatea. Acordul cu FMI este probabil principalul punct de referință pentru reluarea relațiilor cu UE. Trebuie să vedem dacă înțelegerea atinsă săptămâna aceasta la nivel de lucru va fi suficientă pentru reluarea suportului direct bugetar din partea UE în a doua jumătate a anului curent”.

Totodată, Daniela Morari, Viceministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene, a spus că datele prezentate de IPRE sunt aproape de evaluările efectuate de Guvern și că ele vin într-un moment important. „Guvernul a prezentat recent Raportul de monitorizare a implementării Acordului de Asociere pentru primul semestru al anului 2016. Astfel, din totalul acțiunilor avem un procent de realizare de 45%, cu 13% mai multe decât în ultima jumătate a anului trecut. Totodată, Foaia de Parcurs este în proporție 88% realizată, iar toate recomandările partenerilor externi au fost luate în considerație”, a subliniat aceasta.

De asemenea, analiștii IPRE, au analizat progresul calitativ pe domenii cheie ale Acordului de Asociere RM-UE (titlurile II-VI) în special cu privire la domeniul justiției și combaterea corupției, sectorul financiar-bancar, energie, agricultura și dezvoltare rurală, aplicarea Zonei de Liber Schimb Aprofundate și Cuprinzătoare (ZLSAC) și cooperarea în domeniul asistenței financiare.

„Acțiunile din Titlul II – Dialogul Politic și Reformele, Cooperarea în Domeniul Politicii Externe și de Securitate – a fost realizat în proporție de 53,7%. Titlul III – Justiție, Libertate și Securitate – 63,3%. Titlul IV – Cooperarea Economică și Alte Tipuri de Cooperare Sectorială – 41,4%. Titlul V – Comerț și Aspecte Legate de Comerț – 49,9%. Titlul VI – Asistență Financiară și Dispoziții Antifraudă și de Control – 47,6%. Totodată, vreau să menționez că, până la sfârșitul anului 2016, Guvernul trebuie să implementeze încă 1250 de măsuri, ceea ce presupune un efort considerabil din partea autorităților”, a comentat Iulian Rusu, moderator justiție și anti-corupție IPRE.

În acest context, Eugen Ghiletchi, Moderator Politici Economice IPRE, a spus: „Dat fiind faptul că aproape 70% din active continuă să rămână în băncile care sunt sub supraveghere specială, asanarea situației din sistemul financiar trebuie să fie o prioritate națională. Astfel, considerăm oportună adoptarea cât mai urgentă a reglementărilor aferente sistemelor de control intern în bănci. Aceasta va duce la organizarea unei guvernări corporative cu aplicarea principiilor acceptate în practica internațională și aplicarea unor politici privind evaluarea gradului de adecvare a candidaților la funcția de administratori. Actualmente sistemul bancar are nevoie de conducători integri și compuneți, precum și de o guvernare corporativă de cel mai înalt nivel”.

De asemenea, Wicher Slagter, Șeful secției Politică și Economie a Delegația UE din Republica Moldova, a punctat cele mai grave probleme, care împiedică dezvoltarea țării. „Aș vrea să atrag atenția că ar trebui mai mult progres în timpul apropiat. De exemplu, legislația pe anticorupție trebuie îmbunătățită, deoarece aceasta este cea mai mare problemă a Moldovei. La aceasta se mai adaugă reforma justiției, consolidarea sistemului financiar-bancar, reforma administrației publice, îmbunătățirea mediului de afaceri. Oamenii de afaceri din occident nu vin în țară tocmai din cauza că în toate acestea sectoare sunt probleme. Sperăm că Republica Moldova va rezolva aceste carențe cât mai rapid”, a menționat reprezentantul UE.

În concluzie, autorii studiului au constatat că autoritățile R. Moldova urmează să mai îndeplinească peste aproximativ 70% de măsuri din Programul de implementare al Acordului de Asociere. Activitatea Guvernului ar urma să fie orientată pe trei obiective majore: promovarea îndeplinirii acțiunilor rămase din PNAIAA, negocierea viitoarei Agende de Asociere RM-UE (2017-2019) și elaborarea unui nou Program de implementare al Acordului de Asociere pentru anul 2017. Având în vedere volumul sarcinii, adoptarea unei noi Foi de parcurs cu priorități pe termen scurt până la 1 ianuarie 2017, de asemenea ar putea fi luată în considerație. Totuși, ar fi binevenit ca aceste priorități să conțină mai multe acțiuni care ar presupune aplicarea reformelor, inclusiv în ceea ce privește depolitizarea instituțiilor de drept și regulatorii. De asemenea, ar fi bine ca un astfel de document de prioritizare să includă și acțiuni legate de punerea în aplicare a ZLSAC pe întreg teritoriul țării, având în vedere că la sfârșitul lunii octombrie 2016, Comisia Europeană urmează să prezinte Consiliului UE o evaluare în acest sens.