Autoritățile administrației publice locale sunt restanțiere la elaborarea regulilor de participare în procesul decizional, informarea cetățenilor privind chestiunile de interes public și publicarea declarațiilor de avere ale aleșilor locali. Este concluzia raportului „Guvernare locală deschisă pentru cetățeni activi și informați”, prezentat astăzi, 27 iunie, de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”.
“Transparența este cuvântul cheie care ar trebui să însemne o schimbare fundamentală în Republica Moldova. Noi nu putem ajunge foarte departe atâta timp cât nu știm cine și cum își îndeplinește atribuțiile la nivelul administrației centrale și locale. Iar luând în considerație evenimentele din 2014 – 2015, înțelegem că revenirea la o anumită normalitate în țara noastră se poate întâmpla doar dacă vom pune pe picioare mecanismele de a supraveghea deciziile care se iau în spațiul public”, a declarat Igor Munteanu, directorul executiv IDIS „Viitorul”.
La rândul său, Peter Tomášek, Diplomat pentru Dezvoltare și Cooperare din cadrul Ambasadei Republicii Slovace la Chișinău a menționat „În contextul în care tot mai mulți cetățeni din vin cu reclamații la adresa primăriilor din țară, proiectul implementat cu suportul Slovaciei va aduce mai multă lumină în activitatea autorităților locale, iar cetățenii vor fi încurajați să fie mai implicați în activitatea APL și să contribuie la dezvoltarea comunității lor”.
Prezent la eveniment, directorul INEKO, Peter Golias a vorbit despre experiența Slovaciei în monitorizarea autorităților publice și despre implementarea acestui concept în țara noastră: „În Slovacia am reușit să creăm o competiție în rândul municipalităților pentru a deveni mai bune deschise pentru cetățeni și mai bune în clasamentul transparenței. Ne dorim acest lucru și pentru Republica Moldova. În acest sens, am elaborat acest index al transparenței autorităților locale din Moldova pentru a le provoca să fie mai deschise și să introduce în acest fel, controlul public al reformei de descentralizare și al utilizării banilor publici.” În același context, Michal Piško de la Transparency International din Slovacia a prezentat clasamentul transparenței în 100 cele mai mari orașe slovace, subliniind faptul că cel mai puțin transparent domeniu este patrimonial public.
Aplicând experiența slovacă, 45 cele mai mari localități din Republica Moldova au fost evaluate și clasate în următoarele nouă criterii de transparență: accesul la informație, participarea în procesul decizional, bugetarea locală, organizarea și desfășurarea achizițiilor publice, administrarea proprietății publice, etica profesională și conflictul de interese, resursele umane, serviciile sociale, investițiile, întreprinderile municipale și participarea în societățile comerciale.
“Reprezentanții administrației publice locale ar trebui să privească acest clasament atât ca o apreciere a muncii lor, precum și ca motivație de a-și îmbunătăți eforturile și de a acționa în mod transparent pentru a furniza informații de calitate. Aceste eforturi ar trebui considerate ca o contribuție semnificativă la dezvoltarea economică locală și îmbunătățirea calității vieții cetățenilor acestor comunități locale”, consideră Viorel Pârvan, autorul raportului și expert juridic IDIS „Viitorul”.
Potrivit raportului de monitorizare, 19 din paginile web ale autorităților publice locale nu au rubrici dedicate transparenţei decizionale. Paginile web care includ astfel de rubrici nu sunt completate și nu conțin informațiile cerute de legislație. Iar în anul 2015, 39 de autorități publice locale din cele analizate nu au elaborat, aprobat și adus la cunoștință regulile interne de informare, consultare şi participare în procesul de elaborare şi adoptare a deciziilor. Un aspect pozitiv este bugetarea, unde 25 din autoritățile analizate au publicat pe web bugetul actual al unității administrativ-teritoriale pe anul 2016. În ceea ce privește achizițiile publice, administrațiile locale dau dovadă de o anumită deschidere la etapa de inițiere a procedurilor de achiziții publice, dar nici o localitate din cele 45 nu are pe pagina web arhiva rezultatelor achizițiilor publice din (cel puțin) ultimii doi ani.
Autorul analizei mai remarcă interesul scăzut al administrației publice locale față de respectarea eticii profesionale și prevenirea conflictului de interese. Astfel, deși 23 de autorități locale au făcut public pe pagina web CV-ul primarului, majoritatea localităților nu au adus la cunoștința cetățenilor declarațiile cu privire la venituri şi proprietate ale aleșilor locali.
Raportul „Guvernare locală deschisă pentru cetățeni activi și informați” mai arată că doar 15 localități au publicate pe paginile lor web oficiale informații despre concursurile pentru locurile vacante desfășurate în perioada 2014 – 2015 și nici una din administrațiile locale nu au comunicate public pe pagina web procesele - verbale ale comisiei de selectare a candidaţilor pentru funcţia vacantă, incluzând evaluarea comisiei şi clasamentul solicitanţilor. Printre domeniile de activitate pentru autoritățile publice locale este dezvoltarea şi gestionarea serviciilor sociale comunitare. În acest sens, marea majoritatea a localităților nu au adus la cunoștință nici o informație privind serviciile sociale existente.
Alte capitole analizate sunt „gestionarea patrimoniului public” și „investițiile”, unde datele atestă o tendință mai puțin îmbucurătoare, și anume circa 1/3 din localități nu respectă transparența în administrarea patrimoniului public, și doar opt localități publică pe pagina web informațiile privind proiectele gestionate de administrația locală.
Ținând cont de realităţile curente, autorul Viorel Pârvan recomandă următoarele măsuri: crearea, de către autoritățile locale a unei pagini oficiale noi, fie reconstrucția paginii existente, pentru a facilita navigarea cetățenilor și analiza informațiilor publice; consultarea proiectelor de decizii cu cetățenii și publicarea sintezei recomandărilor; crearea consiliilor consultative și a grupurilor de lucru care participă la procesul decizional; elaborarea unui Regulament despre modalitățile de acces a cetățenilor în sala unde se desfășoară o ședință publică; asigurarea transparenței la toate etapele de achiziții publice, inclusiv publicarea contractele de achiziții; întocmirea Codurilor de etică pentru aleșii locali și angajații autorităților administrației publice locale.
Raportul are scopul de a monitoriza activitatea administrației publice locale din 45 de unități administrativ teritoriale de nivelul I din Republica Moldova (38 de orașe și șapte cele mai mari sate/comune), în scopul determinării nivelului de transparență la nivel local. Drept surse de informare au constituit paginile web oficiale ale autorităților administrației publice centrale (tender.gov.md, cni.md, actelocale.md etc.) și locale și cercetarea sociologice desfășurată în perioada mai-iunie în rândul reprezentanților administrației locale.
Evenimentul a avut în cadrul inițiativei “Localități transparente, competitive și sustenabile financiar“. Inițiativa este implementată de IDIS Viitorul, în parteneriat cu Institutul pentru Reforme Economice și Sociale din Slovacia (INEKO), cu susținerea financiară a Programului de Asistență Oficială pentru Dezvoltare al Republicii Slovace (SlovakAid). Proiectul are ca scop creșterea transparenței, responsabilității financiare și competitivitatea autorităților locale din Republica Moldova.
