La Bruxelles a avut loc ieri Consiliul de Afaceri Externe, reuniune la care miniștrii de externe din cele 28 de țări din Uniunea Europeană au discutat mai multe teme de actualitate.
În privința vecinilor estici, miniștrii de externe au luat la cunoștință de un document adoptat la nivel inferior în Uniune luna trecută, care trasa căile de „revizuire” a programului de cooperare „Parteneriatul estic”. În documentul aprobat la 16 noiembrie erau sugerate printre altele o diferențiere sporită între țările participante, o răspundere mai mare a acestor țări pentru progresul făcut, un dialog mai intens între UE și societățile civile din țările participante. O altă idee este că țările din Parteneriatul Estic care vor dori să coopereze mai strâns cu UE vor trebui să se conformeze în mai mare măsură direcțiilor de politică externă și de securitate europene.
După reuniunea de astăzi, șefa politicii externe europene, Frederica Mogherini a recunoscut că discuția despre relația cu vecinii estici a fost doar „începută astăzi” și a amintit din documentul de luna trecută numai principiul „diferențierii” între țările din Parteneriatul Estic.
Dar la conferința de presă de după reuniune, Mogherini a fost întrebată de un reporter cum vede situația din Moldova și a recunoscut că sunt motive de „îngrijorare”. Ea a spus că UE este gata mereu să ajute Moldova, dar soluția ieșirii din criză este în mâinile moldovenilor.
„Sperăm că țara va găsi ieșirea din această criză politică prelungită pentru că aceasta este o prioritate mai ales pentru poporul moldovean, ca și pentru UE. Scopul nostru este să ajutăm Moldova, cum am făcut-o deja prin liberalizarea vizelor, care a fost o mare realizare pentru oamenii acelei țări. Dar Moldova trebuie acum să găsească stabilitate în interesul propriei prosperități”, a spus Mogherini.
Tot astăzi era programată, dar a fost amânată, prezentarea rapoartelor progreselor făcute de Ucraina și Georgia pe calea liberalizării vizelor.
De asemenea, nu s-a discutat în mod special despre extinderea sancțiunilor europene împotriva Rusiei. Dar la ieșirea de la dezbateri ministrul de externe al Lituaniei, Linas Linkevicius, s-a arătat încrezător că măsurile punitive luate după anexarea Crimeii vor fi prelungite:
Șeful diplomației de la Vilnius, unul din criticii cei mai consecvenței ai politicii ruse în estul Europei, a spus că decizia prelungirii sancțiunilor împotriva Moscovei cu încă șase luni nu va fi una „politică”, ci „tehnică”, adică aproape de la sine înțeleasă. „Sunt convins că sancțiunile vor fi prelungite”, a mai spus Linkevicius.
În absența unei decizii oficiale pe această temă, sancțiunile împotriva Rusiei ar fi urmat să expire la 31 ianuarie.
Adoptarea unei asemenea decizii încă de astăzi a fost compromisă de Italia, care a cerut discutarea ei la un nivel mai înalt – adică la summit-ul care va avea loc zilele următoare.
Șefa politicii externe și de securitate europene, Frederica Mogherini, a fost întrebată la conferința de presă dacă nu ar fi mai înțelept din partea europenilor să nu prelungească sancțiunile, de dragul cooperării cu Rusia, de exemplu în Orientul Mijlociu.
Mogherini a spus că la discuțiile de astăzi a avut impresia că tendința dominantă este în favoarea prelungirii sancțiunilor împotriva Rusiei, adăugând însă că subiectul nu a fost tranșat astăzi de miniștrii de externe, fiind lăsat pe seama liderilor din Uniune.
Miniștrii de externe europeni au vorbit astăzi mai pe larg despre ceea ce se numește „re-energizarea” negocierilor de aderare ale Turciei, prin deschiderea de noi capitole, în lumina acordului privind gestionarea în comun a crizei refugiaților.
La ieșirea de la discuții, ministrul de externe german Frank Walter Steinmeier a spus că el și colegii lui din Uniune au discutat cu șeful diplomației turce, Mevlut Cavusoglu, și despre relațiile Turciei cu Rusia.
Ministrul de externe german și-a exprimat convingerea că Rusia și Turcia trebuie să-și rezolve disputa prin dialog direct. Steinmeier a amintit că miniștrii de externe din cele două țări s-au întâlnit recent la o reuniune OSCE de la Belgrad, dar tot el a recunoscut că deocamdată dialogul ruso-turc este cam „lipsit de substanță”. Europa Liberă.
