Trimite e-mail | Printeaza
Politic
22.09.2015

Conferință de presă comună a premierilor României și Republicii Moldova

Conferință de presă comună a premierilor României și Republicii Moldova

Victor Ponta: Bună ziua. Încă o dată vreau să spun bun venit și cel mai prietenesc şi cald salut pentru domnul prim-ministru Streleţ, pentru întreaga echipă guvernamentală de la Chişinău. Este un moment cu totul şi cu totul deosebit şi îmi doresc ca, în continuare, această întâlnire a celor două guverne să aibă loc mai des, într-un cadru instituţional, pentru că sunt foarte multe lucruri pe care le avem de realizat împreună şi sunt foarte multe progrese în relaţia noastră, pe care le putem înregistra. Vreau să spun de la început că a fost o şedinţă de guvern aşa cum cred că avem şedinţele de guvern săptămânale - şi la Chişinău şi la Bucureşti -, şi anume cu o agendă de lucru foarte clară, cu proiecte concrete, pentru că astăzi nu voiam să fie doar o şedinţă pentru vorbe frumoase şi pentru declaraţii, pe care, sigur, le auziţi şi sunt importante, ci să fie o şedinţă a celor două guverne, în care să se anunţe lucruri importante pentru viaţa de zi cu zi a celor care trăiesc pe cele două maluri ale Prutului. Suntem într-o situaţie specială, nu doar că am vorbit aceeaşi limbă, aveam acelaşi drapel, împărtăşim aceleaşi valori dar este și un moment în care lucrurile concrete pentru cetăţenii noştri pot să fie realizate. Din acest punct de vedere o să am o prezentare un picuţ mai extinsă a punctelor de pe agenda de lucru şi o să-l rog pe domnul prim-ministru Streleţ să adauge la fiecare ceea ce consideră că este mai important sau poate ce nu am subliniat eu suficient de bine. În primul rând, a existat o discuție neoficială, anterior, astăzi ea este oficială, şi priveşte decizia guvernului României de a propune Parlamentului României, în egală măsură, Guvernul Republicii Moldova, Parlamentului de la Chişinău, un acord privind o asistenţă financiară rambursabilă, în valoare de 150 de milioane de euro, pe o perioadă de cinci ani, între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova. Este o perioadă dificilă prin care Republica Moldova trece acum din punct de vedere financiar şi bugetar, până la momentul la care va avea un acord cu instituțiile financiare internaţionale - FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană-, aşa cum am avut şi noi în anii trecuţi. Cred că este de datoria şi mai ales este de puterea României ca, într-un moment dificil, să fim primii care să spunem 'da, suntem aici, vă putem sprijini şi putem să vă dăm acest împrumut rambursabil, repet, în condiţii extrem de avantajoase'. Vreau să spun pentru opinia publică din Republica Moldova şi din România că această asistenţă financiară se va acorda cu o dobândă egală cu cea care este plătită de România în momentul împrumutului pe piaţa internațională, în jur de 1,5%, deci condiții extrem de avantajoase. România nu pierde, nu câștigă. Nu vedem acest lucru ca pe o operațiune comercială, ca pe o afacere, ci vedem pur şi simplu ca pe un ajutor pe care îl dai celui mai apropiat prieten atunci când are nevoie şi care va fi rambursat în condițiile încheiate. Vom propune proiectul de lege către Parlamentul României. Eu pot să vă asigur că am discutat şi cu președintele României, şi cu liderii partidelor politice, președinții celor două camere şi există, cred, o intenție comună în ceea ce privește instituțiile românești de a aproba acest acord.

În al doilea rând, astăzi am parafat un nou protocol adițional la acordul între România şi Republica Moldova privind finanțarea nerambursabilă a unor proiecte, în așa fel încât să putem să finanțăm din acest acord anterior importante proiecte de interconectare a sistemelor de transport de energie, pentru că există această prioritate strategică pentru România şi Moldova de a avea interconectarea sistemelor de energie atât energie electrică, cât şi gaze şi pentru a putea finanța aceste proiecte, care sunt evident costisitoare, este nevoie de fonduri pe care România le pune dispoziție, le pune şi Guvernul Republicii Moldova şi instituțiile financiare, creditorii internaționali care cred că această dezvoltare a interconectării între România şi Moldova are o perspectivă pozitivă pe termen mediu şi lung. De altfel, România este şi natural principalul partener din Uniunea Europeană pentru Republica Moldova, că aşa sunt graniţele între noi, şi această interconectare este un proiect strategic la care deja am avansat prin gazoductul de la Iaşi-Ungheni, dar pe care trebuie să le ducem mai departe în perioada următoare, în aşa fel încât Republica Moldova să atingă ceea ce România a reuşit deja şi, anume, un tip de independenţă energetică, care să o scutească de şantaj politic prin intermediul energiei.

Vreau, de asemenea, să anunţ că am găsit cu această ocazie, a şedinţei de guvern comune, faptul că în bugetul actual aprobat de Parlamentul României, bugetul pe 2015 al Ministerului Dezvoltării Regionale de la Bucureşti, mai erau încă cinci milioane de euro pentru grădiniţe, în aşa fel încât bine că i-am găsit acum, dna ministru ne-a spus să-i avem acolo, şi vestea bună este că imediat ce primim, şi cred în perioada imediat următoare, proiectele de grădinițe care nu au fost incluse pe lista inițială, putem să transferăm cei cinci milioane de euro şi, practic, cel mai popular proiect din Republica Moldova finanțat de Guvernul României, şi anume proiectul cu infrastructura de grădinițe poate să continue şi în acest an cu suma de cinci milioane de euro.

De asemenea, în cadrul discuțiilor privind implicarea companiilor românești din energie în dezvoltarea sistemului energetic al Republicii Moldova, astăzi ministrul economiei, dl Tudose, a prezentat scrisori de intenție clare din partea companiilor românești - Transelectrica, Transgaz - privind implicarea acestora în procesele de privatizare şi de dezvoltare din Republica Moldova. Foarte clar și foarte simplu, companiile românești care au trecut prin procesele de restructurare, de modernizare, au fost listate la bursă, au resursele financiare necesare, pentru că, aşa cum ştiţi, banii de la listări nu i-am luat la buget şi i-am lăsat în companiile respective, pot să-şi ducă la îndeplinire programul de investiții în Republica Moldova și sunt convins că acest lucru va continua. Am analizat proiectele care sunt deja în derulare, şi anume sprijinul nerambursabil al Guvernului României pentru obiective de cultură importante din Republica Moldova: reabilitarea Sălii cu Orgă din Chişinău, a Muzeului de Artă, a Teatrului Bogdan Petriceicu Haşdeu din Cahul şi, de asemenea, vreau să mulţumesc guvernului de la Chişinău pentru acordul pozitiv pe care l-am primit deja în ceea ce priveşte deschiderea unei filiale a Institutului Cultural Român la Copăceni, acolo unde s-a născut Adrian Păunescu şi unde este Casa Memorială Adrian Păunescu, iar România, în acest fel, va onora memoria lui Adrian Păunescu prin deschiderea acestei filiale. Am mai trecut în revistă şi am mai discutat detalii legate de proiectul de asistenţă tehnică din partea României în domeniul sanitar-veterinar, fitosanitar din Republica Moldova. Pentru că există o problemă cu care şi România s-a confruntat şi încă se mai confruntă şi care, evident, pentru Moldova este esenţială, şi anume respectarea standardelor, a procedurilor europene în ceea ce priveşte produsele agroalimentare şi siguranţa sanitar-veterinară. S-a semnat înţelegerea tehnică de colaborare în domeniul standardizării militare între Ministerul Apărării din România şi cel din Republica Moldova în scopul susţinerii procesului de reformă şi modernizare al Armatei Naţionale a Republicii Moldova. Am discutat despre mecanismul de promovare comună pe pieţele din exterior a produselor din România şi Republica Moldova, în aşa fel încât să folosim facilităţile şi infrastructura României pentru a promova în comun produsele pe piaţa externă. Avem în sfârşit vestea bună despre podul de la Ungheni - este aproape de finalizare studiul de fezabilitate şi putem să începem lucrările. Iar cel mai important, din punctul meu de vedere, este faptul că proiectul care în România reprezintă realmente o poveste de succes extraordinară, şi anume SMURD, început şi în Republica Moldova, la Bălţi, va continua cu sprijinul, pe de o parte, al României, pe de altă parte, al fondurilor europene nerambursabile, în ceea ce priveşte extinderea în Chişinău şi în restul Republicii Moldova. Vreau de asemenea să spun că se va reînnoi, aşa cum e normal, conform procedurilor, protocolul de colaborare în ceea ce priveşte domeniul educaţiei. Numărul de burse va rămâne la fel, pentru simplul motiv că nu au fost accesate toate bursele pe care le-am pus la dispoziţie în anii trecuţi şi, în continuare, încercăm să oferim burse şi condiţii cât mai bune pentru studenţii din Republica Moldova. Iniţiativele comune privind cooperarea în domeniul tineretului şi sportului: aici, şi Republica Moldova, ca şi România, s-a confruntat, se confruntă cu o mare problemă în ceea ce priveşte infrastructura sportivă şi de tineret, capacitatea de adaptare la ceea ce înseamnă sporturi şi acţiuni de tineret în anii care urmează şi în domeniul cercetării.

Am mai discutat, şi cu asta închei, o prezentare destul de lungă - dar a fost o şedinţă foarte serioasă şi foarte pragmatică - despre cei 81 de milioane de euro, bani alocaţi României şi Republicii Moldova pentru proiecte nerambursabile, pe proiectul transfrontalier în perioada 2014-2020. În baza acestor proiecte transfrontaliere putem să dezvoltăm, mai departe, inclusiv SMURD-ul, inclusiv proiectele de comunicaţii, de transport între cele două ţări.

Vreau să spun, la final - şi să-l rog pe dl. prim-ministru Streleţ să puncteze, să accentueze lucrurile pe care eventual eu nu le-am subliniat suficient - că, din punctul meu de vedere, astăzi noi am luat decizii care sunt importante pentru viaţa de zi cu zi a cetăţenilor celor două ţări pe care noi le avem în responsabilitate.

În plus, vreau să mai fac un singur comentariu, şi anume apreciez toate ideile frumoae şi toate idealurile pe care le au tinerii, atât de pe o parte, cât şi de pe cealaltă a Prutului. Știu că au fost astăzi aici şi tineri unioniştri, şi tineri care vor reforme, şi nu pot decât să-i apreciez pentru asta - în mersul unui popor, e nevoie de cei care gândesc pe termen foarte lung şi care gândesc în sensul idealurilor noastre. În acelaşi timp, noi suntem prim-miniştri azi, trebuie să avem grijă azi şi mâine de ceea ce se întâmplă în ţările noastre şi putem, împreună, să rezolvăm mult mai bine problemele cu care ne confruntăm în această perioadă dificilă. Guvernul Republicii Moldova a avut şi va avea întotdeauna sprijinul Guvernului României, indiferent cine este prim-ministru, cine sunt miniştri. Este un sprijin de principiu, un sprijin necondiţionat şi cred că, prin acţiunile noastre comune, ne facem datoria faţă de cei care aşteaptă şi azi, dar şi faţă de cei care cred, în viitor, în destinul nostru comun.

Mulţumesc! Scuze pentru prezentarea lungă, dar a fost o şedinţă lungă şi foarte aplicată şi îl rog pe domnul prim-ministru Streleţ să sublinieze punctele cele mai importante. Vă rog, domnule prim-ministru!

Valeriu Streleţ: Mulţumesc, domnule prim-ministru, Excelenţa voastră, stimaţi reprezentanţi ai organelor mass-media. Noi am avut într-adevăr o şedinţă productivă, pe cât de oportună, pe atât de plină de conţinut. Două ore şi ceva de discuţii, 15 subiecte pe agendă, parcurse punctual într-o manieră colegială, foarte constructivă, tonul fiind dat de către gazda noastră, Guvernul României, Excelenţa sa domnul prim-ministru Ponta. Apreciem mult ca s-a reuşit într-un termen scurt - de la 27 august, de când a fost lansată ideea, până astăzi, în mai puţin de o lună - să ne convocăm în această a doua şedinţă interguvernamentală. Am făcut şi o propunere, am avansat această propunere de a instituţionaliza acest mecanism de cooperare, încât, pentru viitor, să stabilim o periodicitate clară pentru următoarele şedinţe comune ale guvernelor României şi Republicii Moldova, deoarece precedenta a fost în 2012, acum suntem în 2015 deja. Ar trebui să avem o frecvenţă mai înaltă a acestor şedinţe, la care să putem constata şi progresele care au fost atinse, randamentul şedinţelor precedente, să putem trece în revistă realizările care ne-au reuşit. Apreciem foarte mult deschiderea şi spiritul de prietenie sinceră, necondiţiontă în care a decurs această şedinţă, apreciem decizia politică, hotărârea politică de a acorda Republicii Moldova un ajutor financiar rambursabil, o asistenţă financiară rambursabilă, pe un termen de 5 ani, cu debursarea în anul curent, a 60 de milioane euro, în condiţii avantajoase, aşa cum a menţionat şi domnul prim-ministru Ponta, cu menţiunea că Republica Moldova nu intenţionează să consume aceşti bani pe domenii neproductive. Noi avem intenţia să reanimăm proiectele investiţionale care au fost temporar suspendate din motivul absenţei suportului bugetar de la partenerii de dezvoltare, pe care contam atât de mult, în contextul unor anumite perioade de instabilitate politică şi condiţionări de reforme. Am menţionat că Guvernul Republicii Moldova, chiar dacă are o perioadă scurtă de când a fost învestit în funcţie, de la 30 iulie încoace a întreprins paşi concreţi pentru implementarea Acordului de asociere, a Agendei de asociere şi a Acordului de comerţ liber, aprofundat şi cuprinzător. Am făcut o amplă trecere în revistă a acestui domeniu şi am exprimat cuvinte de recunoştinţă României, care este cel mai dedicat suporter, cel mai dedicat susţinător al Republicii Moldova în parcursul său european, angajându-ne ca şi pe viitor să avem o cooperare exemplară pe acest domeniu. Este cam greu să completezi cele spuse de dvs., domnule prim-ministru, din motive că aţi făcut o trecere în revistă absolut punctuală şi exhaustivă a domeniilor pe care ne-am axat. Dar aş vrea să apreciez în mod deosebit interesul deja concret punctat din partea Guvernului României, prin scrisorile de intenţie care au fost prezentate, pentru participarea în construcţia infrastructurii de transport gaze şi infrastructurii de transport energie electrică în Republica Moldova, care va permite ţării mele să iasă din cercul vicios al dependenţei de o singură sursă de furnizare a acestor resurse energetice şi să se debaraseze de calitatea de ostatic al unui sistem care de mult este învechit şi ar trebui să oferim o alternativă în vederea aprovizionării cu resurse energetice, atât cetăţenilor, cât şi întreprinderilor din ţara mea. Noi contăm foarte mult că aceste proiecte se vor derula într-o manieră exemplară, promptă şi, cât ţine de noi, vom face tot posibilul ca să le accelerăm. Desigur că acest gest de a ne aminti că mai avem nişte bani pe domeniul reabilitării şi reconstrucţiei grădiniţelor din Republica Moldova ne încurajează să prezentăm prompt o listă de obiective care, cu certitudine, îşi va găsi recunoştinţa în sufletele cetăţenilor Republicii Moldova. Partea de bază a proiectului, realizată în anul 2014, a lăsat şi continuă să genereze doar cuvinte de recunoştinţă din partea părinţilor şi copiilor din ţara noastră, care se bucură de condiţii bune în mai bine de 400 de grădiniţe reparate, aduse la o condiţie absolut civilizată, şi acest proces urmează a fi continuat. Apreciem la fel de mult şi faptul că România a devenit principalul partener comercial în anul 2014, schimburile noastre depăşind deja cifra de 1,2 miliarde de dolari. Iar această tendinţă, chiar necătând la anumite comprimări economice care se atestă la noi, în Republica Moldova, această tendinţă este în creştere şi în anul curent, în anul 2015. Am menţionat că ne dorim ca România să devină şi unul din principalii investitori în Republica Moldova, nu doar partener comercial, subliniind că autorităţile executive din Guvernul Republicii Moldova deja au demarat un proces pentru a ajusta legislaţia în vigoare, încât întreprinderile româneşti acreditate în domeniul construcţiilor şi proiectării să nu mai fie nevoite să mai treacă, încă o dată, o acreditare destul de anevoioasă în Republica Moldova - adică să deschidem calea pentru mai multe investiţii, pentru mai multe companii româneşti care să activeze în Republica Moldova. Sigur că am exprimat cuvinte de recunoştinţă primului-ministru Ponta şi domnilor membri ai guvernului pentru toate proiectele care au fost promovate în Republica Moldova, până în prezent, şi pentru intenţiile care au fost declarate, constatate şi consfinţite în şedinţa de astăzi, vizând mai multe domenii pe care domnia sa le-a menţionat: domeniul medicinei de urgenţă, domeniul dezvoltării proiectului SMURD 2, domeniul ştiinţei şi inovării. A fost o agendă foarte plină şi, pentru această atitudine, pentru conţinutul plin de prietenie şi productivitate al discuţiilor de astăzi, țin să vă mulţumesc din suflet, domnule prim-ministru, şi să vă asigur că la următoarea şedinţă de guvern - pe care o preconizăm deja în Republica Moldova, şedinţă comună de guvern, şedinţă interguvernamentală - ne vom propune ca obiectiv să raportăm deja rezultate, punerea în practică a deciziilor care au fost luate, şi să avansăm, să mergem mai departe conform principiului: cu cât mai aproape este Republica Moldova de România, cu atât mai aproape este de Europa. Este un crez al meu personal, este un crez al guvernului pe care îl conduc şi cred eu că este şi un crez al tinerilor care înţeleg că au venit să ne însoţească; în această vizită de lucru fiecare îşi are partea sa sau viziunea sa asupra acestui proces. Eu cred în viitorul european al Republicii Moldova alături de România. Mulţumesc foarte mult.

Victor Ponta: Mulţumesc, domnule prim-ministru. Vreau doar să adaug, pentru că aţi pomenit de viitoarea şedinţă de guvern, o urare pe care v-am făcut-o la Chişinău, o fac şi aici, şi anume de avea un mandat cât mai lung şi plin de succes pentru că deja sunteţi al patrulea prim-ministru al Republicii Moldova cu care lucrez, am lucrat foarte bine şi cu domnul Filat, şi cu domnul Gaburici, am lucrat excepţional de bine cu domnul Iurie Leancă. Cred că trebuie să faceţi reforme şi aveţi un drum lung şi greu, dar cred că este nevoie de stabilitate şi cred că, în acest moment, instabilitate la Chişinău va aduce doar bucurie la Moscova, nu în altă parte.

Valeriu Streleţ: Aveţi perfectă dreptate.

Victor Ponta: Din acest punct de vedere, repet, vă urez mult succes, aveţi tot sprijinul nostru, pentru că România trebuie şi este - am spus, tot ce este bine pentru dvs. este bine şi pentru noi - şi să vă spun că suntem acelaşi popor în două ţări, prin voinţa unora mai puternici decât noi, dar important este că România nu va fi niciodată Uniunea Sovietică, nu o să ia ceva cu forţa, ci România va face doar ceea ce trebuie să facă pentru cei care sunt pe partea cealaltă a Prutului, nu din voinţa lor, repet, şi anume de a arăta că împreună putem să avem SMURD, împreună putem să avem grădiniţe şi spitale, împreună putem să avem drumuri, împreună putem să avem o economie mai performantă. Nu a fost uşor, aşa, cu paşi mărunţi, dar inteligenţi, să fim principalul partener comercial, să nu mai fie Rusia principalul partener comercial, ci România. Nu a fost uşor să mergem împreună atunci cu domnul Leancă la Bruxelles şi să fiţi singura ţară din parteneriatul estic care nu are nevoie de vize pentru a călători în Uniunea Europeană. Toţi aceşti paşi, de fapt, au mers în direcţia în care oamenii să înţeleagă că acesta-i drumul, drumul spre Europa, care trece inevitabil prin România şi că tot sprijinul pe care noi îl dăm, spre deosebire de toţi ceilalţi, este cu totul şi cu totul cu intenţii bune şi cu gândirea că împreună suntem mai puternici. Vă mulţumesc şi ne vedem /.../

Valeriu Streleţ: Excelenţa voastră, domnule prim-ministru, mulţumesc şi dvs. Eu voi răspunde doar aşa, ca o perspectivă, indiferent de cine va fi prim-ministru. Eu îmi doresc să avem un mandat cât mai lung. Noi vom promova cu dedicaţie agenda de reformă, dar următoarea şedinţă comună a guvernelor trebuie să aibă loc la Chişinău şi va avea loc.

Victor Ponta: Vă mulţumesc încă o dată.

 

 

cuvinte-cheie:

Comentarii (0)

 

Sus