Trimite e-mail | Printeaza
Economie
25.08.2015

Analiză IDIS: Nivelul de trai al populației și al activității economice va continua să scadă

Analiză IDIS: Nivelul de trai al populației și al activității economice va continua să scadă

IDIS ”Viitorul” a prezentat marți, 25 august, un nou produs, Economic Outlook, cu o tematică de interes major, ”Criza economică - impact și măsuri de răspuns”. Autorii analizei economice au evidențiat tendințele economice din anul curent și au venit cu recomandări și prognoze. Experții au reflectat situația din sectorul financiar-bancar; sectorul energetic și implicațiile majorării tarifelor din sector; evoluția prețurilor; situația din sectoarele agriculturii, industriei, serviciilor, partea ce ține de investiţiile în economia națională; evoluția comerțului exterior; situația de criză din regiunea transnistreană.

Potrivit autorilor, economia R. Moldova trece printr-o criză dificilă marcată de reducerea consumului populației, încetinirea creșterii volumului producției industriale, scăderea volumului producției agricole și reducerea semnificativă a comerțului extern. Toate acestea au loc pe fundalul deprecierii valutei naționale, creșterii semnificative a prețurilor și imposibilitatea angajatorilor de a majora salariile.

Experții prognozează o creștere a prețurilor cu 15%, volumul producției agricole va scădea cu 14%, comerțul cu amănuntul va înregistra o scădere de 7%, exportul -10%, importul – 20%, iar datoria  aferentă consumului de gaze din stânga Nistrului față de Gazprom, va constitui 4,7 miliarde USD. 

În agricultură, estimările sunt exact aceleași ca și în februarie, în contextul descreșterii producției globale. ”În sectorul vegetal avem o situație care va arăta cât de adânc poate pătrunde criza într-un sector care nu a fost resuscitat. Sunt unele schimbări puțin pozitive în sectorul animalier. Avem probleme grave privind comercializarea producției agricole, ajustarea reglementărilor naționale, devieri foarte mari de la agenda de implementarea a Acordului de Asociere, în special Titlul IV și V. O altă problemă este modernizarea instituțiilor care au tangențe cu activitățile agricole”, a precizat Viorel Chivriga.

Expertul a mai menționat că în anul curent finanțarea sectorului agrar va drena. ”Avem probleme în sectorul financiar bancar astfel că bani nu sunt, iar unele fonduri nu au ajuns la destinație. Fermierii din RM nu vor putea intra în competiție cu semenii lor din țările europene cât timp nu au condiții de activitate. O problemă mare este și datoria întreprinderilor procesatoare față de agenții economici care activează în sectorul agricol. Lipsa piețelor de desfacere a impus ca aceste întreprinderi să activeze fără rațiuni economice, în mare parte”.

”În comerțul extern, experții IDIS au prevăzut o scădere la export și import încă la începutul anului, dar acestea s-au dovedit a fi mai mari decât am prognozat noi. În partea estică avem doi actori importanți -  Ucraina și Federația Rusă. De cealaltă parte, Germania, Polonia, Bulgaria, au săltat considerabil cifra la export. La import avem o situație mai puțin controlată. Este necesară o debirocratizare a tuturor procedurilor realizate de instituțiile de stat. Puterea agenților economici este scăzută, au nevoie de suport. Avem nevoie de o practică nouă în care guvernul să vină cu un raport al realizărilor și al lacunelor pentru a mișca lucrurile pe agenda autorităților și a favoriza implementarea acordului de asociere”, a subliniat Viorel Chivriga.

”Amânarea revizuirii tarifelor, care trebuia să aibă loc în 2014, volatilitatea cursului valutar, au generat o inflație majoră de două cifre, prognozată de noi încă în luna februarie. Analizând factorii reali, remitențele, importurile, exporturile, dar și investițiile străine, avem o oarecare ”caniculă” în perioada estivală, care se va accentua în perioada de iarnă, mai ales dacă nu vom beneficia de un suport din partea FMI. Astfel, vom avea o deteriorare însemnată a cursului valutar, inflația posibil să ajungă până la 15%. La fel, coșul de consum va scădea și se va axa pe produsele primare”, a argumentat Sergiu Gaibu.

”În sectorul energetic, așa cum am prognozat la începutul anului, tarifele au fost revizuite fără a lua în calcul devierile financiare, care vor pune presiuni pe tarife și va duce la majorarea acestora. Acestea nu vor fi ultimele majorări, cel mai probabil vor urma și în 2016. Majorarea tarifelor la gaze naturale va duce la majorarea tarifului la energie termică, probabil cu 20%, la începutul sezonului rece. La apă avem o problemă legată de documente. Deși legea a fost aprobată în primăvară, ANRE nu a reușit să adopte toată documentația necesară pentru a le implementa. De aceea, probabil tariful la apă va fi revizuit în 2016”, consideră Victor Parlicov.

”Sectorul industriei este singurul despre care putem menționa că a înregistrat creșteri, chiar dacă nu este una esențială. Cel puțin, nu vorbim despre o recesiune, ci mai degrabă o încetinire a creșterii industriale, care este determinată mai mult de factorii interni, în comparație cu situația crizei din 2009, cauzată de factorii externi. Cel mai mult la creșterea acestui sector au contribuit sectoarele orientate la export. Producerea echipamentelor electrice a contribuit cu aproape jumătate, urmată de sectorul energetic, sectorul producerii articolelor textile și de îmbrăcăminte, dar și de industria alimentară. Creșterea industriei este mai puțin favorizată de sectoarele îndreptate spre asigurarea cererii interne. Estimările de bază pentru sfârșitul anului se referă la o creștere de cca 2-3%. Dar, într-un scenariu mai puțin pozitiv, putem asista la o creștere de 0% sau chiar o descreștere. Cea mai mare creștere a avut loc în Zonele Economice Libere, care incorporează investitori străini, cum ar fi zona Bălți și cea de la Ungheni. Doar prin atragerea investițiilor străine putem crește exportul. Investițiile străine sunt în descreștere, un factor fiind mediul de afaceri neprielnic”, a explicat Ion Tornea.

Despre regiunea transnistreană, Tatiana Lariușin consideră că în 2015, stabilitatea macroeconomică rămâne scopul economic principal al regiunii, care va fi asigurată printr-o  înăsprire suplimentară a politicii fiscale și monetare. Păstrarea unei rate de schimb valutar fixă a rublei transnistrene la 11,0-11,3 pentru 1 USD și nivelarea acestei fluctuații este declarată principalul obiectiv al acestei politici. Situația din Ucraina pune în dificultate logistica mărfurilor și mișcarea persoanelor prin această regiune. De asemenea o mare problema o constituie devalorizarea rublei rusești, a hrivnei ucrainene, dar și a  leului moldovenesc, așa cum mare parte  a mărfurilor ajung în partea dreaptă a Nistrului.

În acest context, autorii consideră necesară aprobarea și implementarea unui plan de stabilizare financiară și relansare economică; finalizarea investigațiilor în cazul BEM, Băncii Sociale, Unibank și tragerea la răspundere a persoanelor responsabile de producerea crizei în sectorul financiar-bancar; restabilirea cât mai urgentă de către instituțiile de stat a dialogului instituționalizat cu APL, Comunitatea de Afaceri, sectorul academic, și sectorul neguvernamental; rectificarea bugetului pentru anul 2015 şi urgentarea procesului de elaborare a Legii bugetului pentru anul 2016; elaborarea și aprobarea Codurilor Vamal, Fiscal și Funciar în redacție nouă, compatibile cu reglementările europene în domeniu, accelerarea implementării reformelor, în special a celor prevăzute în Acordul de Asociere cu UE.

Mai multe concluzii și recomandări, găsiți în varianta integrală a lucrării. Produsul a fost elaborat de experții IDIS, Viorel Chivriga, Sergiu Gaibu, Tatiana Lariușin,Victor Parlicov, Ion Tornea, Diana Enachi, Corina Gaibu, Diana Lungu.

Accesați aici varianta integrală a lucrării:

http://viitorul.org/doc.php?l=ro&idc=294&id=4758&t=/STUDII-IDIS/Economie/Economic-Outlook-Criza-economica-impact-i-masuri-de-raspuns

cuvinte-cheie:

Comentarii (0)

 

Sus