Interlic.md

Mâine se va împlini un an din data abolirii de către Uniunea Europeană a regimului de vize pentru cetățenii Republicii Moldova. Este o ocazie frumoasă de a vă prezenta evoluțiile post-liberalizarea regimului de vize, în special impactul atât asupra UE, cât şi asupra Republicii Moldova, dar și acțiunile de reformare continuate de autoritățile R. Moldova.

Înainte de aceasta, aş vrea să ne aducem aminte de câteva elemente din calea lungă pe care a parcurs-o țara noastră pentru a ajunge la această zi importantă.

Așadar, după ce la primul Summit al Parteneriatului Estic de la Praga din 2009 a fost agreat că liberalizarea regimului de vize va fi unul din obiectivele pe termen lung ale Parteneriatului, în 2010  am lansat Dialogul RM-UE privind liberalizarea regimului de vize, iar în 2011 am recepționat Planul de Acţiuni în domeniu. Pe parcursul următorilor ani, a fost asigurată implementarea deplină a condiţionalităţilor celor 2 faze şi 4 blocuri, astfel încât în rezultatul multiplelor misiuni de evaluare, în 2014 Uniunea Europeană a decis abolirea regimului de vize pentru cetățenii moldoveni, care a intrat în vigoare la 28 aprilie 2014. Aceasta a fost posibil doar datorită efortului Guvernului, precum şi contribuţiei  Parlamentului şi societăţii civile.

Astfel, Republica Moldova a devenit prima țară a Parteneriatului Estic căreia i-a reușit liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană. De fapt, continuăm să rămânem unica în acest sens țară a Parteneriatului. Totodată, fiind un partener responsabil, care este capabil să fie atât beneficiar al inițiativelor importante, cât și furnizor al bunelor practici, țara noastră împărtășește experiența sa alte țări ale Parteneriatului Estic, în special cu Georgia şi Ucraina.

Revenind la rezultatele primului an de funcționare a regimului fără vize cu Uniunea Europeană, putem să constatăm că prognozele făcute înainte de 28 aprilie 2014 s-au adeverit. Aproximativ o jumătate de milion de ori cetățenii moldoveni au intrat în spaţiul Schengen fără viză (460.154). Numărul de deținători de pașapoarte biometrice, necesare pentru călătorii fără vize în spațiul Schengen, este într-o creștere continuă, inclusiv pentru cetăţenii din stânga Nistrului. Din cifra totală de 1.169.017 de deţinători de paşapoarte biometrice dintre care 76.759 rezidenţi ai regiunii transnistrene, de la 28 aprilie anul trecut până în prezent au fost eliberate 432.519 paşapoarte biometrice dintre care 27.357 pentru rezidenţii regiunii transnistrene.

În același timp, riscul migrațional din partea Republicii Moldova pentru Uniunea Europeană a rămas la același nivel scăzut, nefiind înregistrate decât relativ puține cazuri de neadmitere, de depășire a perioadei de 90 de zile de ședere, precum și de solicitare a azilului. Conform datelor FRONTEX, în perioada de referinţă au fost înregistrate 1.355 de cazuri de neadmitere pe teritoriul UE şi 2 379 de cazuri de depăşire a termenului de şedere. Comparând datele actuale cu cele de până la liberalizarea regimului de vize, constatăm lipsa oricărei creşteri a riscurilor de îngrijorare.

De asemenea, ași dori să subliniez că 28 aprilie 2014 nu a devenit punctul final în activitatea autorităților în domeniul liberalizării regimului de vize.     

Activitatea Grupului de lucru privind coordonarea procesului de liberalizare a regimului de vize cu UE coordonată de Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene continuă, acesta fiind un mecanism care și-a demonstrat utilitatea pe parcursul implementării condiționalităților Planului de acțiuni RM – UE privind liberalizarea regimului de vize.

Astfel, Grupul de lucru respectiv asigură aplicarea măsurilor în vederea prevenirii și combaterii eventualelor abuzuri, îmbunătățirii gestionării frontierei, migrației, precum și ordinii publice și securității, astfel depășind nivelul care a fost necesar pentru abolirea regimului de vize pentru cetățenii moldoveni.

Mai mult ca atât, Republica Moldova continuă să fie calificată la nivel de „bună practică” de către UE în implementarea a celor peste 108 proiecte în domeniul migraţiei şi dezvoltării în cadrul Parteneriatului de Mobilitate RM-UE şi să împărtăşească din experienţa acumulată statelor Politicii Europene de Vecinătate, participând activ la reuniunile Forumului Global pentru Migraţie şi Dezvoltare.

De asemenea, măsurile naționale de informare a cetățenilor moldoveni despre regulile de călătorie în spațiul Schengen și-au demonstrat eficiența, fapt probat prin menținerea riscului migrațional din partea Republicii Moldova pentru Uniunea Europeană la un nivel scăzut.

Cu toate că datele sunt convingătoare, nici o referinţă statistică nu poate reflecta bucuria cetăţenilor care datorită abolirii regimului de vize şi-au revăzut familiile peste hotarele ţării, după mulţi ani de despărţire, iar studenţi, oameni de afaceri, sportivi, precum şi jurnalişti şi reprezentanţi ai media au călătorit în scopuri profesionale. Libertatea de mobilitate înseamnă demnitate şi aceasta, cred, este cel mai important rezultat.

Declarația a fost făcută astăzi, 27 aprilie 2015, în cadrul conferinței de presă comună cu Ambasadorul Pirkka Tapiola, șeful Delegației UE în Republica Moldova.

Datele statistice  referitoare la acest subiect au fost colectate în cooperare cu Departamentul Poliției de Frontieră, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor.