Interlic.md

Centrul Analitic Independent Expert-Grup a lansat, cu suportul Fundației Soros-Moldova, studiul „Moldova și Rusia: între relații comerciale și dependență economică” realizat de către directorul de program Ana Popa, care descrie particularitățile comerțului cu bunuri dintre Republica Moldova și Federația Rusă, influența exporturilor asupra economiei moldovenești și expunerea sectoarelor economice la exporturile către Rusia.

Federația Rusă a fost unul dintre principalii parteneri de export ai Republicii Moldova pe parcursul întregii perioade de tranziție. În 2014 însă, datorită diversificării partenerilor comerciali ai Republicii Moldova, a sancțiunilor din partea Rusiei, dar și a problemelor economice ale acesteia -  Rusia a pierdut poziția de lider ca destinație a exporturilor moldovenești în 2014, în favoarea României.

Ponderea exporturilor către Rusia a constituit 18,1% din exporturile totale moldovenești în 2014. Totodată, exporturile locale (i.e. exporturi totale minus re-exporturi) către Rusia, care sunt mai relevante pentru analiză, au constituit 12% din exporturile totale locale în 2014. Astfel, exporturile locale spre Rusia reprezintă 2,3% din PIB în 2014 – un nivel suficient de înalt pentru a avea impact semnificativ asupra economiei moldovenești – dar incomparabil cu situația de un deceniu în urmă, când ponderea exporturilor locale către Rusia depășea 10% din PIB.

De altfel, constatăm că expunerea economiei moldovenești către Rusia a scăzut în ultimii ani, iar industriile mai vulnerabile nu sunt din cele mai productive sau cu pondere semnificativă în PIB. Totuși, sancțiunile Rusiei au vizat de cele mai multe ori anume agricultura și industria alimentară – sectoare vulnerabile din punct de vedere social, prin prisma ponderii considerabile din exporturi și a numărului mare de persoane angajate. Este important să menționăm că exporturile agricole spre Rusia reprezintă doar 3,7% din totalul producției agricole, însă expunerea acestui sector derivă din numărul mare al populației ocupate, care devine vulnerabilă la orice șocuri, dar și din expunerea indirectă prin exporturile din industria alimentară și a băuturilor.

În același timp, Federația Rusă este și un partener de import major pentru Republica Moldova, cu 13,5% din volumul total de importuri. Această pondere înaltă se datorează în primul rând dependenței puternice de gazul rusesc, care reprezintă 65% din importurile din Federația Rusă.

Chiar dacă instituirea ZLSAC dintre Moldova și UE a dus la creșterea ponderii exporturilor pe piața comunitară pentru unele categorii de produse, volumul exportat către aceasta dar și către alte țări nu a reușit să acopere pierderile de pe piața rusă, din cauza dificultăților economice ale celorlalți parteneri comerciali, dar și din cauza competitivității joase a produselor moldovenești.

Așadar, pentru a normaliza și depolitiza relațiile comerciale cu Rusia, Expert-Grup recomandă autorităților Republicii Moldova să continue să depună eforturi pentru a normaliza și depolitiza relațiile comerciale cu Rusia, în condițiile în care Rusia are și ea nevoie de apropierea cu UE în domeniul comercial, iar piața moldovenească poate servi ca punte pentru această apropiere.

În același timp, Moldova trebuie să valorifice avantajele pe care le oferă Acordul de Asociere și ZLSAC cu UE, prin aderarea la programul COSME, care oferă suport pentru antreprenorii din Moldova de a accesa piața comunitară, prin extinderea aplicabilității ZLSAC asupra produselor de origine animalieră, dar și prin îmbunătățirea sistemului de calitate pentru creșterea competitivității produselor pe piețele externe de desfacere.

În plus, Moldova trebui să valorifice și alte piețe de desfacere, pe lângă cea rusească și comunitară, prin extinderea relațiilor comerciale cu țări ca Ucraina, Belarus, Kazahstan sau Turcia, dar și prin asigurarea unui sistem viabil de standardizare și evaluare conform cu cerințele UE, care va crește cererea pentru produsele moldovenești și din partea altor state care au încredere în standardele europene.