Interlic.md

Raportul Naţional de Dezvoltare Umană 2014, lansat astăzi, aduce în prim-plan rolul sectorului privat în dezvoltarea umană a ţării şi constată că dezvoltarea umană în Moldova poate fi asigurată având un sector privat puternic, iar companiile, la rândul lor, pot prospera doar într-o societate care se bucură de bunăstare.

Raportul Naţional, intitulat „Cetățeni corporativi veritabili: Obiectivele publice și private in serviciul dezvoltării umane”, dezvoltă o metaforă folosită în precedentul raport, din 2012, şi afirmă că „sectorul privat dispune de instrumentele necesare pentru a asigura o urcare mai rapidă în arborele modernizării”.

„O dezvoltare durabilă şi incluzivă în Republica Moldova, care aduce beneficii tuturor oamenilor, poate fi asigurată doar prin unirea eforturilor Guvernului, sectorului privat şi societăţii în general”, afirmă în prefaţa Raportului Nicola Harrington-Buhay, Reprezentant Permanent PNUD şi Coordonator Rezident ONU în Republica Moldova. „Am încrederea că şi această ediţie va inspira toţi partenerii din fiecare sector şi-i va ajuta să asigure viitorul pe care şi-l doreşte Republica Moldova”, spune Nicola Harrington-Buhay.

Fiind o cercetare care formulează acţiunile necesare pentru Guvern, companii și societate pentru a asigura o interconexiune mai strânsă dintre dezvoltarea sectorului privat și dezvoltarea umană în Moldova, RNDU 2014 are și un rol inspirațional pentru sectorul privat, deoarece promovează cetățenia corporativă în rândul firmelor din țară în baza exemplelor de bune practici.

„Dezvoltarea umană în Republica Moldova are încă unde să avanseze, iar aceasta trebuie să se producă în mod accelerat”, afirmă Raportul Naţional de Dezvoltare Umană 2014. În secţiunea axată pe realizările şi provocările dezvoltării umane durabile în Republica Moldova, autorii raportului constată că nivelul dezvoltării umane se îmbunătăţeşte în ţară în fiecare an, însă progresul nu este suficient de puternic pentru a diminua discrepanţele între sate şi oraşe şi inegalitatea de şanse dintre femei şi bărbaţi. În acest context, sectorul privat din Moldova – în calitatea sa angajator, investitor, contribuabil, generator de tehnologii – trebuie să fie un partener de dezvoltare, contribuind prin locuri de muncă bine plătite, pachete sociale generoase, plata impozitelor, implementarea tehnologiilor noi, parteneriate public-private, donații pentru interese sociale sau comunitare, transfer de expertiză practică. 

Raportul „Cetățeni corporativi veritabili: Obiectivele publice și private in serviciul dezvoltării umane” arată că sectorul privat și aliații săi trebuie să facă un front comun pentru dezvoltarea umană în Republica Moldova, mai ales că „sectorul privat asigură circa 80% din încasările fiscale la bugetul public național” şi „2/3 din locurile de muncă create în economie”. Este necesar ca sectorul privat să participe în sistemul educațional într-o măsură mai amplă, iar beneficiile pe care le pot aduce firmele sectorului de sănătate – prin progres tehnologic şi inovaţii, de exemplu – pot conduce la îmbunătățirea calității și majorarea volumului serviciilor prestate, opinează autorii raportului. La fel, autorii accentuează că şi „antreprenoriatul social poate produce numeroase impacturi pozitive asupra dezvoltării umane în Moldova.

Evaluarea mediului de afaceri din Moldova și importanța acestuia pentru dezvoltarea umană, pe care a realizat-o Raportul Naţional de Dezvoltare Umană 2014, relevă că Moldova a parcurs doar 64% din distanță până să ofere cele mai bune practici din domeniul de reglementare a activităţii sectorului privat, numit în raport şi „agent al schimbării” şi „motor al progresului tehnologic”, față de statele baltice care sunt cu peste 10% mai aproape. Raportul transmite aici şi un mesaj adresat deopotrivă tuturor partenerilor: „toate constrângerile în dezvoltarea afacerilor în final împiedică și dezvoltarea umană”. 

În secţiunea intitulată „Sectorul privat și dezvoltarea umană: evidențe empirice pentru Republica Moldova”, Raportul Naţional afirmă că relația dintre dezvoltarea sectorului privat și dezvoltarea umană este bidirecțională. Astfel, „firmele, oferind salarii și impozite, contribuie la îmbunătățirea sănătății și a nivelului educațional al populației”, iar „o populație mai sănătoasă și mai bine educată are o productivitate sporită și stimulează dezvoltarea sectorului privat”.

Autorii raportului se întreabă, în context, cine exercită o influență mai pronunțată: sectorul privat asupra dezvoltării umane sau, viceversa, dezvoltarea umană asupra sectorului privat?” şi constată că, mai curând sectorul privat este beneficiarul dezvoltării umane și nu invers. Această situaţie „este generată de efectul redus al mediului de afaceri asupra educației, în timp ce influențele mutuale dintre sectorul privat și sănătatea populației sunt relativ egale”, explică autorii raportului. 

Atunci când pledează pentru fortificarea rolului sectorului privat în calitate de agent al schimbării, Raportul Naţional de Dezvoltare Umană 2014 accentuează câteva acţiuni-cheie necesare: fortificarea rolului sectorului privat în calitate de agent al schimbării; asigurarea unor politici fiscale pro-dezvoltare umană; abilitarea firmelor pentru crearea mai multor locuri de muncă decente;    asigurarea condițiilor pentru implicarea mai largă a sectorului privat în sistemul educațional și în dezvoltarea forței de muncă; gestionarea eficientă a balanței de beneficii și riscuri în cadrul proiectelor public-private în sectorul sănătății; afirmarea sectorul privat din Moldova ca motor al progresului tehnologic și inovațiilor; avansarea Responsabilității Sociale Corporative, încurajarea antreprenoriatului social; aprofundarea dialogului public-privat; abilitarea economică a femeilor; şi valorificarea economiilor financiare ale emigranților și a remitențelor sociale.

Raportul Național de Dezvoltare Umană 2014 a fost elaborat la comanda Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) în Moldova de Centrul Analitic Independent EXPERT-GRUP, specializat în cercetări economice și politici publice, beneficiind de contribuţii ale unor persoane şi organizaţii, recenzenţi, contributori şi membri ai Consiliului Consultativ ai Raportului.