Link direct catre: https://www.interlic.mdhttp://www.interlic.md/2012-01-23/vox-populi-ianuarie-2012-stratificarea-sociala-in-republica-moldova-analiza-sociologica-23678.html
Data: Jan 23, 2012 (21:03)

„Vox Populi – ianuarie 2012” Stratificarea socială în Republica Moldova: analiză sociologică

Studiul sociologic „Statusul şi rolurile omului în societatea contemporană”, iniţiat în 2011 de către Asociaţia Sociologilor şi Demografilor din Republica Moldova, şi-a propus drept scop identificarea factorilor sociali care au contribuit la formarea stratificării politice, economice și socio-profesionale în Republica Moldova. Cercetările de teren în cadrul sondajului „Vox Populi – ianuarie 2012” au fost efectuate în perioada 9-18 ianuarie 2012 pe un eşantion de 1587 respondenţi din 72 localităţi, reprezentativ pentru populaţia adultă a Republicii Moldova, exclusiv regiunea transnistreană, cu o eroare maximală de +2,6%

         Rezultate şi consideraţiuni generale ale studiului sociologic: „Vox Populi – ianuarie  2012”

I. STRATIFICARE SOCIO-PROFESIONALĂ ȘI ECONOMICĂ
•    Respondenţilor li s-a propus să estimeze cum a fost pentru ei anul 2011, comparativ cu anul 2010. Aproape o jumătate dintre cei intervievaţi (47%) au menţionat că anul 2011 a fost mai greu decât 2010, mai mult de o treime (38%) n-a sesizat nici un fel de schimbări şi doar pentru 14 la sută anul 2011 a fost mai uşor decât cel precedent. Indicele de apreciere pozitivă a rezultatelor pe anul 2011 este în creştere la populaţia urbană şi la tineri,  respectiv 17 şi 22%.
•    Majoritatea populaţiei (64%) nu este mulţumită de  schimbările care s-au produs pe parcursul ultimilor doi ani în sfera politicii interne, 60% – în combaterea corupţiei, 39% – în sfera economică la sat, 38% – în medicină, 29% – în sfera economică de la oraş, 30% – în învățământ.
•    Circa o jumătate din respondenți (48%) nu este satisfăcută de veniturile pe care le obţin familiile lor, doar 19% sau fiecare a cincia persoană este intr-o măsură mai mică sau mai mare mulțumită de venituri.  1/3 din intervievați a spus că nu  este nici satisfăcută, nici nesatisfăcută de veniturile disponibile.
•    Pentru 32% din populaţie veniturile disponibile nu sunt suficiente nici pentru strictul necesar, iar 44% reuşesc să se descurce în acest sens. Fiecare a cincia persoană consideră că veniturile le ajung pentru un trai decent, dar nu le permit cumpărarea unor bunuri mai scumpe. 5% din cei intervievați  reuşesc să procure și unele bunuri costisitoare, dar cu anumite sacrificii în alte domenii. Doar 2 la sută dintre respondenți își permit să cumpere tot ce le trebuie, fără să se limiteze în ceva.
•    În cercetarea noastră numai 0,5% din cei chestionați s-au autoidentificat cu grupul/stratul social superior (oameni foarte bogați sau grupul oligarhic),  1,5% – cu grupul social înalt (oameni bogați, care au de toate, fără restricții de consum), 7% –cu grupul social mediu (oameni înstăriți, dar care nu-și permit achiziționarea obiectelor de lux), 27% – cu grupul social mai aproape de mediu (oameni nu prea înstăriți, nevoiți să facă economii), 48% – cu grupul social care are un nivel de trai scăzut și se află la limita supravieţuirii), 16% –  cu grupul social  de oameni foarte săraci, care permanent duce lipsa celor necesare). Aceste rezultate confirmă încă o dată faptul că, în lipsa unei clase de mijloc înstărite, societatea moldovenească rămâne a fi una instabilă.
•    Un număr considerabil de respondenţi nu este în stare să spună dacă ei sunt sau nu mulţumiţi de modul lor de viaţă – 31%. Prevalează cei care nu sunt satisfăcuţi de viață – 57% şi doar 11% din respondenţi au opinat că sunt mai mult sau mai puţin mulţumiţi de felul cum trăiesc. Persoanele tinere instruite, cele cu o situaţie materială bună, apreciază mai înalt nivelul propriu de viaţă. Situaţia materială a respondenţilor determină în mare măsură opinia acestora. Astfel, sunt mulţumiţi de propriul lor mod de viaţă 57% din reprezentanţii stratului social superior, 46% – din cel mediu, 14% – din stratul mai aproape de mediu, 6% – din stratul de jos şi doar 2% – din cel mai de jos strat. 
•    24% dintre persoanele  intervievate consideră că nivelul lor de trai din prezent (2011), în comparaţie cu nivelul de trai înainte de 1991, este mai bun, 6% – mult mai bun. Totodată, 4 din 10 respondenţi s-au dat cu părerea că trăiesc mai rău sau cu mult mai rău comparativ cu anul 1991. 23 la sută recunosc că o duc aproximativ la fel, iar 9% nu s-au putut determina în acest sens. Cetăţenii cu studii general obligatorii – 48%, primare sau fără studii – 53%, dar şi cei care se identifică cu stratul  social inferior –70% sunt nesatisfăcuţi de nivelul lor de trai din prezent (2011), comparativ cu cel înainte de 1991. Mult mai satisfăcuţi de viață sunt respondenţii cu studii superioare (46%) şi medii speciale (35%), dar şi cei care se autoidentifică cu grupurile sociale: superior (79%) şi mediu (46%).
•    63% dintre respondenţi consideră că evenimentele din interiorul ţării se desfăşoară într-o direcţie incorectă, 21% – într-o direcţie corectă, alte 16% – nu ştiu. O asemenea distribuire a răspunsurilor denotă mai degrabă o atitudine negativă faţă de direcţia în care se dezvoltă ţara. Este mare procentul celor care n-au fost în stare să dea un răspuns concret. Cei, care s-au autoidentificat cu grupul social superior şi mediu, apreciază evenimentele din interiorul ţării mult mai pozitiv.
•    Respondenţilor li s-a propus, de asemenea, o întrebare de pronostic cu privire la caracterul modificărilor situaţiei economice a propriei familii peste un an de zile. Aproape fiecare a cincia persoană (21%) consideră că peste un an familia ei va trăi mai bine, 3% – mult mai bine. 15% din cei chestionaţi sunt de părere că familiile lor o vor  duce mai rău, 9% – foarte rău. Deşi mai mult de jumătate dintre respondenţi (52 la sută) n-a fost în stare să răspundă clar la întrebarea privind modul în care se va schimba viaţa familiilor lor peste un an, totuşi în rândul celor care au răspuns cu certitudine se observă o parte impunătoare de persoane optimiste. Speranţele unei vieţi mai bune a familiilor lor în viitor sunt proprii mai mult bărbaţilor, persoanelor cu studii superioare, tinerilor şi, bineînţeles, celor a căror situaţie materială este bună deja astăzi. Și totuși respondenţii nu sunt îndeajuns de coerenţi în gândirea lor: o mare parte dintre aceştia consideră că ţara se dezvoltă pe un  făgaş greşit,  dar speră la  un viitor mai bun
•    Problemele  care alarmează cel mai mult populaţia sunt următoarele: creşterea preţurilor la produsele alimentare și la serviciile comunale – 66%, salariile şi pensiile mici – 53% şi viitorul copiilor lor – 41%. Aceste subiecte s-au postat pe primele trei poziţii, conform răspunsurilor intervievaţilor noștri.  Astfel, 45% dintre ei au semnalat că preţurile mari constituie cea mai gravă problemă a acestora. Pentru încă 11% chestiunea dată se află pe poziţia secundă, pentru 10% – pe poziţia a treia. Prin urmare, aproape 7 respondenţi din 10 au menţionat că problema prețurilor este actuală (într-o măsură mai mare sau mai mică) pentru ei. Cercetarea noastră demonstrează din nou că oricare ar fi modalitatea de formulare a întrebărilor ce vizează problemele îngrijorătoare pentru populaţie, mereu în prim-plan iese sărăcia, asigurarea insuficientă materială.
Preţurile la mărfuri îi preocupă într-o măsură mai mare pe locuitorii de la sate decât pe cei de la oraş, precum şi pe cei cu un nivel redus de instruire. Această stare de lucruri demonstrează că persoanele instruite din ţara noastră sunt mai înstărite, prin urmare, educația reprezintă cu certitudine un factor important al formării stratificării sociale.
Pe poziţia a patra, conform clasificării problemelor populației, se află şomajul – 30% din cei chestionaţi l-au menționat în răspunsurile lor. Aproape 1/3 din persoanele intervievate (30%) sunt preocupate, într-o anumită măsură, de dificultăţile găsirii unui loc de muncă sau de posibilitatea pierderii acestuia. Problema şomajului este mai actuală în rândul bărbaţilor decât în cel al femeilor.
La fel, ca o problemă de prim rang, este evidențiată corupţia funcţionarilor de toate nivelurile (26%). Pentru 8% din respondenţi această problemă este de mare importanţă. Toate celelalte probleme au fost menţionate mult mai rar. 17% din populaţie este îngrijorată de boli şi posibilele epidemii, 15% – de emigrarea în masă peste hotare, 12% – de criminalitate, încălcarea drepturilor omului, 9% – de datoriile externe ale Republicii Moldova, 8% – de criza economico-financiară mondială şi de calamităţile naturale, câte 7% – relaţiile interetnice din țară, funcţionarea limbilor şi  pierderea independenţii RM, lipsa regimului liber de vize, 6% – de instaurarea unei dictaturi în ţară,  4% – de un conflict militar în regiune. Doar 3% din cetăţeni regretă pierderea regiunii transnistrene. După cum vedem din cercetarea noastră: aproape că lipseşte îngrijorarea în ţară privind pierderea regiunii transnistrene.                                                                                                               
•    1/3 dintre intervievați își planifică în viitorul apropiat să obţină o remunerare mai bună a muncii, 18% – să plece la lucru peste hotare, 15% – să-și perfecționeze calificarea, 8% – să-și schimbe locul de muncă, 6% –  să-și continue studiile, 3% - să însuşească o altă profesie.
•    29 la sută din respondenți afirmă că oamenii vor să obțină studii superioare pentru a obţine un post de lucru mai bine plătit, 19% - pentru a avea un statut mai înalt în societate, 18% -  pentru a avea o viaţă mai interesantă, 16% - pentru că în Republica Moldova este o „ modă” să obţii studii superioare, 6% - pentru a trece cu traiul din sat la oraş şi a avea o viaţă mai uşoară, pentru a nu munci din greu, „a fugi de la sapă”,  5% - pentru a „trage” din timp şi a amâna angajarea în câmpul muncii, 5% -  pentru a pleca peste hotare.  Doar  2% de persoane ne-au informat că  studiile sunt o tradiție în familiile lor.
•    Respondenţii consideră că cea mai prestigioasă profesie este de medic (14,5%), după care urmează cea de antreprenor (businessman – 10,4%); pedagog/profesor –8,6%; jurist – 8,1%; muncitor în domeniul construcţiilor – 7,5%; funcţionar public –5,2%; economist – 4,5%; contabil – 3,6%; bancher, lucrător bancar, administrator de bancă – 3,6%; programator – 3,2%; şofer/taximetrist – 2,9%; fermier/agricultor – 2,7%; manager – 2,5%; inginer – 2,5%; finanţist – 2,2%; vânzător – 2,0%, alte profesii au fost menţionate sub 2%.
•    Pentru 88% dintre cetățeni cea mai mare valoare o reprezintă sănătatea, pentru 78% – familia, pentru 51% – serviciul bine plătit, pentru 32% – bogăția, banii și imobilele, pentru 19% – prietenii. Doar pentru 15% din cei intervievați, studiile, cărțile, călătoriile  sunt valori, iar pentru 13 la sută – educația.
•    Luând în vedere factorii nefavorabili care influenţează sănătatea, constatăm că există un număr mare de persoane care consideră că sănătatea lor este rea sau foarte rea – 18%, aproximativ fiecare al cincilea. Doar fiecare al treilea respondent autoapreciază pozitiv starea sănătăţii sale. Spre exemplu, în Belgia şi Olanda circa 80 la sută din populaţie este satisfăcută de starea sănătăţii lor. Evident, odată cu înaintarea în vârstă şi cu diminuarea veniturilor se înrăutăţeşte și sănătatea cetăţenilor. Printre reprezentanţii clasei de jos numai 6% consideră că sănătatea lor este „bună” şi  „foarte bună”;  nimeni din clasa de sus nu o califică drept „rea ” şi „foarte rea”.


II.STRATIFICARE POLITICĂ
•    Evenimentul politic nr.1 al anului 2011 este considerat de către populaţie nealegerea preşedintelui RM – 34%. În continuare urmează:  alegerile locale – 33%; schimbările pe dimensiunea transnistreană – 17%; plecarea grupului Dodon din PCRM – 16%; manifestările PCRM – 14%; atacurile raider – 13%; dialogul cu structurile europene – 10%, certurile din ”AIE-2 ” – 9%;   aniversarea a 20 ani de independenţă a RM – 8%; vizita Patriarhului Chiril în R. Moldova – 6%;  vizita vicepresedintelui SUA Joseph Biden în RM – 5%; crearea Uniunii vamale Rusia-Belarus-Kazahstan – 4%; evenimentele din lumea arabă și  plecarea lui Mihai Godea şi Alexandru Tănase din PLDM –  câte 3%; manifestările PSD, protestele organizate de Maia Laguta și alegerile Başcanului – câte 2% .
•    Cercetarea iarăși a semnalat un nivel scăzut al încrederii populaţiei în diferite instituţii sociale şi politice. La fel, ca şi în studiile anterioare, biserica ocupă primul loc după popularitate. În biserică au încredere, într-o măsură mai mare sau mai mică, 72% din respondenţi ( respectiv 33% şi 39%). Nu au încredere în lăcaşele sfinte 7% din cei chestionaţi.
Pe locul doi la acest compartiment s-a clasat presa. Pentru prima dată mass-media a urcat atât de sus în topul încrederii populaţiei în diferite instituţii sociale şi politice.  N-au îndoială în cuvântul scris 56% din cei intervievaţi (8% au încredere totală şi 48% - într-o anumită măsură). În contextul dat, vom specifica că nu există în ţară alte instituţii, în care ar avea încredere majoritatea populaţiei.
Pe locul al treilea, conform nivelului de încredere, se află primăria din localitatea natală. Au confirmat acest lucru 45% din respondenţi, dintre care doar 9% au încredere totală, iar ceilalţi – 36%  – într-o anumită măsură.
43% din populaţie au încredere în armată, 29% – în organizaţiile internaţionale cu sediul în RM, 28% –  în instituţiile bancare, 27% – în   Guvern. Locurile 8-9, potrivit acestui indicator, le împart Preşedintele ţării şi organizaţiile nonguvernamentale cu câte 26% fiecare.
Mai puţin de o pătrime  din respondenţi au încredere în Parlament – 24%,  în poliţie – 21%. Cea mai mică încredere a populaţiei le revin sindicatelor și justiţiei (câte 17%), urmate de partidele politice – 14% și patronate – 12%. În contextul dat, vom menţiona că acestea inspiră încredere doar „într-o anumită măsură” – situație alarmantă pentru societatea moldovenească – aproape  nimeni nu şi-a esprimat încrederea totală în ele.
•    Rezultatele studiului ne demonstrează, de asemenea, că interesul faţă de politică în rândul locuitorilor din ţară continuă să fie destul de scăzut. Doar 17% din cei chestionaţi au menţionat că sunt interesaţi de politică, 7% – sunt foarte interesaţi, 27% – nu se interesează, iar alte 14% – au alte griji. 34 % dintre intervievaţi n-au dat un răspuns limpede la această întrebare. Prin urmare, numărul celora care nu se interesează de politică este cu mult mai mare decât a celor interesaţi. Autosituarea în ierarhia socială arată că cei mai interesaţi de politică evident sunt reprezentanţii stratului  social mediu – 36% și superior – 28%.
•    A fost surprinzător de a stabili în procesul cercetării şi numele liderilor politici din ţară, cărora populaţia le acordă cea mai mare încredere. Întrebarea a fost formulată deschis. Dintre politicienii care au acumulat cel mai mare număr de voturi este Vladimir Voronin cu 31,6%, Vlad Filat – 24,7%,  Marian Lupu – 16,3%, după care urmează: Dorin Chirtoacă – 6,1%, Igor Dodon – 5,8%, Mihai Ghimpu – 4,6%, Zinaida Greceanâi – 4,2%. Pentru alţi politicieni au optat mai puţin de 1% din respondenţi. Cel mai frecvent răspuns la întrebarea cu privire la credibilitatea politică a fost „nu am încredere în nimeni” – 45,4 % din respondenţi. E un indice strigător la cer, care ar trebui să ne pună serios pe treabă și nu pe dezbateri interminabile, de care a obosit lumea.
•    Respondenţilor li s-a propus, de asemenea, să estimeze nivelul de încredere faţă de politicienii, înscrişi în lista pusă la dispoziţia lor. Nici unul din liderii politici nu se bucură de încrederea majorităţii populaţiei. Analiza indicatorului respectiv în raport cu liderii politici de cel mai înalt rang a demonstrat că şi aici se bucură de cea mai mare simpatie a alegătorilor preşedintele Partidului Comuniştilor, Vladimir Voronin. În el au încredere totală sau „într-o anumită măsură” 37% din respondenţi (respectiv 18% şi 19%). Se bucură de un rating relativ înalt şi persoanele de primă importanţă din ţara noastră ca prim-ministrul şi preşedintele Partidului Liberal Democrat, Vlad Filat – 36% (11% – au încredere totală şi 25% – „într-o anumită măsură”).
•    În preşedintele Partidului Democrat Marian Lupu au încredere 30% (6% – totală şi 24%  – „într-o anumită măsură”). De primarul general al mun. Chişinău Dorin Chirtoacă îşi leagă speranţele pentru viitor 27% din populaţie (6% au încredere totală şi 21% – „într-o anumită măsură”). În preşedintele Partidului Socialiștilor Igor Dodon au încredere 27% din cei intervievați (5% – totală şi 22% – „într-o anumită măsură”). În  raport cu preşedintele Partidului Liberal Mihai Ghimpu, acest indicator constituie 23%, cu Zinaida Grecianâi – 20% (4% – totală şi 16% – „într-o anumită măsură”). În aceeaşi ordine de idei, nominalizăm şi alte personalităţi politice din țară: în Dumitru Diacov au încredere 14% din populaţie, în Mihai Godea – 12%, în Vitalia Pavlicenco – 10%, în Victor Şelin - 9%, în Vlad Plahotniuc – 6%, în Victor Ciobanu – 5%. Alţi lideri politici au fost menţionaţi de mai puţin de 5% din respondenţi.
•    Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri directe pentru postul de Preşedinte al RM, 32% din cei chestionaţi ar vota cu Vladimir Voronin,  21% – cu Vlad Filat, 19% – cu Marian Lupu, 7% – cu Igor Dodon. Câte 4% de voturi fiecare ar acumula Zinaida Greceanâi şi Mihai Ghimpu, iar Dorin Chirtoacă – doar 3%. Este semnificativ faptul că 44 la sută din cei intervievați  n-au fost în stare să facă o alegere potrivită.
•    În ţară nu există nici un partid politic care s-ar bucura de încrederea majorităţii populaţiei. De cel mai înalt rating se bucură Partidului Comuniştilor – 41% din respondenţi. Indicii celorlalte partide constituie 33% pentru Partidul Liberal Democrat, câte 26% au acumulat – Partidul Democrat și  Partidul Liberal, 10% – Partidul Socialiştilor, 9% – Partidul Social-Democrat, 7% – Partidul Popular Creştin Democrat , câte 5% – Partidul Naţional Liberal și Partidul Acţiunea Democratică.

•    Insatisfacţia cauzată de sistemul social-politic influenţează, de regulă, nivelul de dezvoltare a responsabilităţii civice şi comportamentul electoral. Primul indicator –  nivelul responsabilităţii civice a populaţiei poate fi stabilit studiind rata de participare la scrutin. Sondajul a demonstrat că, în cazul în care alegerile s-ar desfăşura în prima duminică (care urmează după sondaj), atunci ar merge la votare 48% din respondenţi; probabil, s-ar prezenta 31%, nu s-ar prezenta – 7%, sunt siguri că nu  vor merge la scrutin 4% din cei chestionați; încă nu s-au determinat în acest sens 10% din ei. Aceste date reflectă tendinţa de participare, destul de mică, la alegerile în organele puterii. Mai puțin de o jumătate dintre ei este sigură că va merge la urne. Un mare număr din cei intervievați deja astăzi s-a determinat să nu participe la vot (14%).Este evident că cei mai activi electori sunt reprezentanţii stratului social superior 91% şi  mediu – 80%. Trebuie să ținem cont și de faptul că procentul răspunsurilor pozitive la întrebarea ce ţine de participarea la votare este în mod evident sporit. După cum se ştie, în procesul efectuării cercetărilor sociologice, fiecare respondent, în mod conştient sau inconştient, încearcă să arate în faţa intervievaţilor într-o lumină cât mai favorabilă (fenomenul dezirabilităţii sociale). Acest lucru devine destul de pregnant atunci, când vine vorba despre responsabilitatea civică.
•    În cadrul cercetării am încercat să măsurăm dependenţa orientărilor politice ale cetăţenilor de modul în care aceştia văd inegalitatea socială din jurul lor şi poziţia lor în această ierarhie. Am constatat că electoratul comunist este compus din 68,1% reprezentanţi ai clasei de bază (de jos), 15,8% – ai celei de mijloc, 16, 1% – ai clasei de sus. Partidul Liberal Democrat din Moldova corespunzător: 47,3%; 22,8%; 29,9%.  Partidul Liberal din Moldova – 47,9%; 16,8%;  35,3%. Partidul Democrat din Moldova – 63,6%; 16,6%; 19,7%. Aceste date confirmă faptul că în linii mari opţiunile politice ale cetăţenilor sunt independente de autoidentificarea cu o anumită clasă socială, de părerea ei despre structura actuală a societăţii.
•    O altă problemă care ar trebui să ne pună pe gînduri: dacă în duminica ce urmează după sondaj vor avea loc alegerile parlamentare, apoi 27% din respondenţi nu ştiu cu cine să voteze. Alte 6% nu au dat un răspuns concret. Prin urmare, fiecare a treia persoană intervievată n-ar fi putut face o alegere întemeiată.
•    Cei mai mulţi dintre respondenţi, care împărtăşesc anumite convingeri politice, au pledat în favoarea Partidului Comuniştilor – 47,5%. În continuare, conform numărului de voturi acumulate, urmează Partidul Liberal Democrat din Moldova – 26,1%, Partidul Democrat din Moldova – 11,6%, Partidul Liberal – 9,2%, Partidul Socialiștilor – 1,9%. Celelalte partide politice au acumulat un număr sub 1%.
•    În contextul dat, menționăm că respondenţii au fost rugaţi să-şi motiveze opţiunile într-o formă liberă. 22,5% dintre ei votează un anumit partid, dat fiind că împărtăşesc ideologia şi politica acestuia, îi acceptă programul; 25,5% – partidul a soluţionat probleme concrete cu care se confruntă cetăţenii; 15% – au ales răul cel mai mic; 11,3% – apreciază înalt calităţile liderului formaţiunii, 10,4% – echipa puternică a partidului; 9,6% –  partidul a venit cu soluţii de depăşire a crizei politice din ţară; 5% – prețuiesc fidelitatea formațiunii faţă de electorat.
•    Conform rezultatelor studiului, în ultimii ani 32% dintre respondenţi şi-au schimbat preferinţele electorale, motivele fiind următoarele: a scăzut nivelul de trai, s-a deteriorat calitatea vieţii – 16%; s-au dezamăgit în programe, partide şi politicieni – 13%; altceva – 4%.
•    În cadrul cercetării, am estimat evoluţia preferinţelor electorale ale cetăţenilor noştri care au participat la alegerile parlamentare anticipate din 28 noiembrie 2010.  Astfel, pentru aceeaşi formaţiune vor vota iarăşi circa 79% din alegătorii PCRM, 60% – ai PLDM, 62% – ai PL și 61% – ai PDM.  
•    Jumătate din respondenţi – 49,7% – apreciază negativ organizarea alegerilor parlamentare anticipate în 2012 (în cazul desfășurării lor). 30% din ei consideră acest eveniment pozitiv (de regulă, susţinătorii PCRM şi ai PLDM). Sunt în aşteptarea alegerilor anticipate reprezentanţii straturilor sociale superiore și de  mijloc,  cei din stratul de jos le detestă. Circa 1/5 dintre intervievaţi nu şi-au format o opinie în acest sens.

•    În încheiere, ne vom referi la opiniile respondenţilor noștri privind măsurile necesare întreprinse în scopul îmbunătăţirii situaţiei social-economice şi politice din ţară. Studierea răspunsurilor ne confirmă că populaţia pledează univoc pentru crearea a noi locuri de muncă, dezvoltarea economiei şi sporirea în baza acesteia a bunăstării cetăţenilor; mărirea pensiilor şi a salariilor; controlul asupra creşterii preţurilor la mărfuri de primă necesitate; reducerea tarifelor la serviciile comunale. Alte variante de răspuns au fost menţionate mai rar: necesitatea consolidării ordinii în ţară, menţinerea păcii şi a bunei înţelegeri între oameni, reducerea nivelului de criminalitate, combaterea corupţiei, îmbunătăţirea situaţiei în domeniul învăţământului, ştiinţei, culturii și medicinei, schimbarea conducerii ţării, îmbunătăţirea stării sanitare a localităţilor, dezvoltarea relațiilor de colaborare cu statele străine și organizații internaționale, îmbunătăţirea legislaţiei, restabilirea bunelor relaţii cu Rusia, realizarea consensului social-politic, consolidarea cooperării între forţele politice din societate, perfecţionarea sistemului de impozitare şi de remunerare a muncii, restabilirea integrităţii teritoriale a ţării, soluţionarea conflictului transnistrean.

III. RELAŢII EXTERNE
•    Potrivit opiniei persoanelor chestionate, Republica Moldova are cele mai bune relaţii cu România – 78%, Ucraina – 73%, Uniunea Europeană – 67%, Federația Rusă  şi SUA – 57%, Este necesar de subliniat că în comparaţie cu studiul întreprins anterior de ASDM, aprecierea pozitivă de către cetăţenii noştri a relaţiilor dintre Republica Moldova şi ţările menţionate este în creştere şi, în special, cu România. (ianuarie 2009, relaţii bune şi foarte bune – 22%, ianuarie 2012 – 78%).
•    În cazul în care duminica următoare respondenţii ar fi puşi în situaţia de a se pronunţa pe marginea problemei privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, 44%  ar vota pro (cu 17% mai puțin față de ianuarie 2011), fiecare al treilea (32%)  ar vota  împotrivă şi doar 7% dintre intervievaţi n-ar participa la vot. Totodată, 17 % din respondenţi n-au fost în stare să se exprime limpede pentru ce ar opta ei la acest referendum.
•    Dacă duminica următoare ar avea loc un referendum privind aderarea Republicii Moldova la NATO, doar 17% din respondenţi s-ar pronunţa pozitiv în acest sens, 47% – împotrivă. Este mare şi numărul celora care nu conștientizează, dacă este necesar ca Moldova să adere la NATO (28%). Există, de asemenea, un grup mare de persoane care, în general, nu ştiu ce reprezintă NATO (8%).
•    Referitor la opțiunile pentru Uniunea Europeană și Uniunea Vamală Rusia – Belarus – Kazahstan, prevalează cele pentru Uniunea Vamală. Astfel, 40% dintre respondenți optează pentru aceasta, iar 31% – pentru Uniunea Europeană.