Trimite e-mail | Printeaza
Economie
04.05.2011

Ministerul Economiei: Doar patru întreprinderi se propune să rămână în lista activelor nepasibile privatizării

Ministerul Economiei: Doar patru întreprinderi se propune să rămână în lista activelor nepasibile privatizării

Din câteva zeci de întreprinderi de stat şi societăţi pe acţiuni, subordonate Ministerului Economiei, doar patru se propune să rămână în lista activelor nepasibile privatizării. Anunţul a fost făcut în cadrul primei şedinţe a Grupului de lucru, creat recent, cu reprezentanţii ministerelor şi autorităţilor publice centrale şi ai sectorului asociativ în scopul actualizării listei respective şi revizuirii serviciilor oferite de stat prin intermediul acestor întreprinderi.

Astfel, în gestiunea Ministerului Economiei se propune să rămână SA Moldova-Gaz, SA Moldexpo, ÎS Moldtranselectro şi ÎS Nodul hidroenergetic Costeşti, toate întreprinderi strategice în domeniile lor. Restul întreprinderilor vor fi dezetatizate pentru a nu distorsiona concurenţa pe piaţă, unele servicii care reprezintă funcţii ale statului urmând a fi bugetate şi oferite gratuit. Astfel, ne-am propus să dăm un exemplu pentru alte instituţii, a declarat viceprim-ministrul Valeriu Lazăr, ministru al Economiei. Din listă au fost excluse întreprinderi din sectorul energetic, cum ar fi reţelele de distribuţie a energiei electrice, RED-Nord şi RED-Nord-Vest, Centralele electrice cu termoficare din Chişinău şi Bălţi, etc. Sectorul energetic are nevoie de investiţii uriaşe, în condiţiile uzurii mijloacelor fixe de până la 80%, de unde şi pierderi, respectiv tarife în creştere. Statul nu-şi poate permite aceste investiţii. În acelaşi timp, sectorul este reglementat riguros şi nu există pericole pentru securitatea energetică, dar şi a consumatorilor în cazul privatizării sau concesiunii acestor întreprinderi, a mai spus Valeriu Lazăr.

Aceeaşi abordare a fost sugerată Ministerelor şi autorităţilor publice centrale.

„Excluderea din lista întreprinderilor nepasibile privatizării nu înseamnă privatizarea lor automată, ci lansarea unui proces complex şi transparent. Există multe şi diverse opţiuni de dezetatizare, printre care privatizarea clasică - aceasta va fi aplicată în cazul unor întreprinderi şi sectoare în care statul nu are interes strategic sau concurenţa este suficient de dezvoltată. În acelaşi timp, experienţa ţărilor europene demonstrează eficienţa instrumentelor economice moderne, precum parteneriatele public-private, în special în cazul utilităţilor publice şi altor infrastructuri. Aici pot fi aplicate instrumente ca oferirea în concesiune, transmiterea în gestiune fiduciară, etc.", a declarat viceprim-ministrul Valeriu Lazăr.

Se propun schimbări şi în privinţa întreprinderilor ce vor rămâne în proprietatea statului. Acestea vor organizate după principiul guvernării corporative, care presupune aplicarea unor indicatori de performanţă în administrare, transparenţă în achiziţiile publice, publicarea rapoartelor de activitate, dar şi responsabilitatea personală a managerilor şi a funcţionarilor publici din organele de conducere a acestora. Alte întreprinderi de stat vor fi lichidate, iar funcțiile lor, dacă sunt necesare, vor fi exercitate gratuit de către instituțiile publice, proces care va face parte din așa-numita Ghilotină 3, care va examina serviciile oferite de către stat contra plată.

În prima ședință au fost examinate listele întreprinderilor de stat subordonate Ministeruui Sănătăţii, Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, Ministerului Educației, Ministerului Muncii şi Protecţiiei Sociale, Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru.

Potrivit ME, următoarele ședințe vor avea loc la 6 și 11 mai curent.

Lista societăţilor pe acţiuni nepasibile privatizării a fost publicată la 17 martie a.c. şi poate fi consultată la adresa: http://mec.gov.md/files/lista_actualizata_0.xls

cuvinte-cheie:

Comentarii (0)

 

Sus