Curtea Constituţională a Republicii Moldova urmează să decidă marţi în privinţa termenului limită pentru începerea procedurilor de alegere a preşedintelui ţării, hotărâre care ar putea să aibă o importanţă decisivă pentru evenimentele politice ulterioare din Republica Moldova.
Curtea urmează să se pronunţe asupra unei sesizări a Partidului Comuniştilor, în care opoziţia de la Chişinău cere interpretarea Constituţiei în privinţa termenului de alegere a şefului statului. Potrivit comuniştilor, actualul parlament ar trebui să înceapă procedura de alegere în decurs de două luni de la data constituirii, când fostul preşedinte interimar a pierdut această funcţie, devenind vacantă. Astfel, această procedură ar trebui să înceapă până la 28 februarie.
Pe de altă parte, alţi politicieni şi experţi consideră că vacanţa funcţiei a intervenit în septembrie 2009, când parlamentul a încercat atunci alegerea şefului statului, care nu a reuşit, iar în prezent nu mai există un termen limită pentru organizarea a noi alegeri.
De decizia de marţi a Curţii Constituţionale depinde în mare măsură derularea evenimentelor politice de la Chişinău. Astfel, dacă instanţa va decide că procedura de alegere a preşedintelui ar trebui să înceapă până la 28 februarie, aşa cum consideră comuniştii, există puţine şanse ca până atunci partidele parlamentare de la Chişinău să ajungă la un compromis în acest sens. Asta în contextul în care Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE), de guvernare, care a anunţat că va sprijini candidatura lui Marian Lupu la această funcţie, deţine doar 59 de voturi din cele 61 necesare, în timp ce opoziţia comunistă a anunţat fără echivoc că nu-l va susţine pe Lupu şi propune alegerea unui preşedinte apolitic, idee respinsă de AIE. În această situaţie, probabilitatea unor noi alegeri anticipate, care ar trebui organizate peste aproximativ un an, devine din ce în ce mai mare.
Pe de altă parte, în cazul în care Curtea va decide că nu mai există un termen limită pentru alegerea şefului, clasa politică ar putea găsi anumite soluţii pentru a evita noi anticipate. Una dintre acestea ar fi organizarea unui referendum constituţional pentru reducerea pragului electoral pentru alegerea preşedintelui de la 3/5, cum este în prezent, la majoritatea simplă, în conformitate cu un proiect mai vechi propus de comunişti, care însă au renunţat la el. O altă posibilitate ar fi să fie găsite cel puţin două voturi din partea opoziţiei comuniste, idee, care în prezent nu este susţinută, cel puţin oficial, de către AIE. Agerpres.
