Trimite e-mail | Printeaza
Economie
04.11.2010

Expert-Grup: Controlul prețurilor cu iz electoral?

Expert-Grup: Controlul prețurilor cu iz electoral?

Problema formării prețurilor de consum a intrat din nou în vizorul autorităților publice din Republica Moldova. Astfel, premierul Vlad Filat a solicitat, recent, Ministerului Justiției și altor instituții de resort crearea unei agenții naționale care ar fi responsabilă de formarea prețurilor. Deși, preocuparea guvernării de o problemă atât de stringentă poate fi doar salutată, există o serie de particularități care merită o atenție specială. Adresează oare această inițiativă motivele reale ale creșterii prețurilor? Cât de eficientă va fi aceasta, luând în considerație faptul că acțiunile precedente de implicare a statului în formarea prețurilor au avut efecte doar de scurtă durată? De ce se intenționează crearea unei instituții suplimentare atunci când există deja Agenția Națională pentru Protecția Concurenței care ar putea prelua această sarcină? Cât de independentă va fi această agenție din punct de vedere instituțional și politic dacă inițiativa creării acesteia vine din partea șefului executivului? Or, în orice stat democratic, agențiile de reglementare trebuie să răspundă în fața Parlamentului, fiind complet independente de Guvern. În final, de ce problema formării prețurilor a devenit atât de gravă în pragul alegerilor parlamentare?

Reglementarea prețurilor și rezultatele  
Inițiativa respectivă a premierului Filat se încadrează în o serie de alte tentative ale guvernării, lansate pe parcursul anului curent, cu privire la eliminarea practicilor de „majorări nejustificate a prețurilor" la unele produse de importanță socială (crupele, carnea, medicamentele etc.). Astfel, cele mai importante acțiuni în vederea reglementării prețurilor întreprinse în ultimul timp au fost:

  • Hotărârea de Guvern cu privire la monitorizarea tranzacțiilor comerciale de import și a lanțului valoric în comerțul interior. Deși autorul acesteia a fost Ministerul Economiei, controlul asupra executării acesteia, în mod surprinzător, a fost pus în sarcina ministrului finanțelor.
  • Crearea Biroului de monitorizare a prețurilor pe lângă Ministerul Sănătății. Acesta a obligat operatorii de pe piață să publice prețurile medicamentelor de la producător, care sunt înregistrate în Catalogul național de prețuri.
  • Lansarea mai multor controale de către CCCEC la mai multe unități comerciale a medicamentelor, crupelor și altor produse social importante.

În pofida unui aparent efort instituțional, rezultatele acestor intervenții au fost destul de modeste. Astfel, la finele lunii septembrie, prețurile la majoritatea produselor social importante s-au majorat. Spre exemplu, medicamentele în comparație cu anul precedent sunt mai scumpe cu 10,9%, iar față de începutul anului curent - cu 5,4%. Creșteri semnificative au mai fost înregistrate la ulei vegetal, zahăr, pește și conserve din pește, produse lactate etc. Mai mult decât atât, au fost mai multe cazuri când comercianții, drept răspuns, au retras din vânzare produsele supuse reglementării, cauzând un deficit temporar (ex: pește, hrișcă etc.). Prin urmare, putem constata o abordare eronată a guvernării asupra problemei formării prețurilor, iar crearea unei agenții noi responsabile de monitorizarea formării prețurilor tinde să se încadreze în aceeași logică. Astfel, experiența ultimilor ani a demonstrat faptul că reglementarea directă de către stat a prețurilor are efecte doar pe termen scurt. Plafonarea adaosului comercial sau alte forme de implicare directă nu elimină cauzele fundamentale, de natură sistemică, care permit menținerea prețurilor la nivele atât de înalte.  

O agenție în plus nu înseamnă o problemă în minus

Din acțiunile guvernării menționate mai sus observăm că în problema formării prețurilor au fost implicate, concomitent, mai multe instituții cu specializări total diferite, expertiza cărora nu este una tocmai relevantă: Ministerul Finanțelor, Ministerul Sănătății și CCCEC. Prin urmare, nu este de mirare faptul că rezultatele acțiunilor respective au rămas mult sub așteptări. Mai mult decât atât, în mod inexplicabil au rămas marginalizate o serie de instituții cu adevărat de resort în ceea ce ține de formarea prețurilor: Ministerul Economiei, Serviciul Vamal și Agenția Națională pentru Protecția Concurenței. Astfel, crearea unei structuri în plus nu va contribui decât la o fragmentare instituțională mai accentuată în domeniul reglementării prețurilor, ceea ce ar putea avea anumite efecte adverse asupra mediului de afaceri per ansamblu.

  Mai mult decât atât, o asemenea structură nu va adresa cauzele reale ale nivelului înalt al prețurilor din Republica Moldova care, de cele mai deseori, derivă din aranjamentele necompetitive de pe unele piețe, specifice pentru majoritatea elementelor lanțurilor valorice. Astfel, lipsa unei concurențe libere atât între intermediari, cât și între vânzători determină diferența enormă (200%-300%) dintre prețul de achiziție și cel de livrare cumpărătorului final. Un exemplu elocvent în acest sens servește carnea, care este achiziționată de la fermieri la prețuri de 18-20 lei per kg și ajunge pe rafturile magazinelor la prețuri de 60-80 lei per kg. Aceleași aranjamente necompetitive permit operatorilor să evite și reglementarea privind plafonarea adaosului comercial, prin includerea în lanțurile valorice a mai multor intermediari care partajează între ei marja de profit. Totodată, scheme similare sunt aplicate și la produsele importate. 

  Prin urmare, esența problemei prețurilor înalte din Republica Moldova ține de lipsa unei concurențe libere și transparente pe piață, or acesta constituie domeniul de reglementare a Agenției Naționale pentru Protecția Concurenței (ANPC). Astfel, în locul înființării unei instituții suplimentare, un pas mai inteligent în direcția soluționării problemei respective ar fi consolidarea instituțională a ANPC. Aceasta urmează să preia leadershipul în eliminarea schemelor monopoliste. Totodată, împreună cu Serviciul Vamal și Ministerul Economiei, ANPC ar trebui să facă analize minuțioase ale lanțurilor valorice și să depisteze divergențele dintre valoarea în vamă și prețul final, să identifice unde există un număr excesiv de intermediari, unde se supraapreciază sau subapreciază valoarea în vamă etc. 

  În concluzie, guvernanții ar trebui să fie preocupați mai mult de fortificarea sau chiar reformarea instituțiilor existente și să renunțe la crearea altora, suplimentare. În cazul formării prețurilor, cea mai eficientă reglementare ar trebui să vizeze asigurarea unui mediu competitiv pe piață, iar orice comportament neconcurențial din partea agenților economici - să fie sancționat dur. O asemenea abordare va elimina o serie de factori sistemici care contribuie la creșterea prețurilor, ceea ce va permite o soluționare durabilă a problemei respective. În acest sens, consolidarea ANPC și antrenarea mai activă a Ministerului Economiei și a Serviciului Vamal ar trebui să constituie o prioritate pe agenda unei guvernări care își dorește cu adevărat eliminarea aranjamentelor necompetitive, indiferent de contextul electoral. (Expert-Grup)

cuvinte-cheie: Expert-Grup

Comentarii (0)

 

Related news

Sus