Trimite e-mail | Printeaza
Politic
02.02.2010

Noua politică externă a Chinei prinde contur în Republica Moldova

Statele mici şi sărace, fără resurse minerale importante, sunt candidaţi improbabili la investiţii din partea celei de-a treia economii a lumii. Şi totuşi, China manifestă un interes în creştere faţă de Republica Moldova, un fost stat sovietic mai sărac decât multe ţări din Africa, comentează Reuters.

China a semnat în iulie 2009 un memorandum de înţelegere pentru un credit de 1 miliard de dolari către Republica Moldova, echivalentul unei zecimi din PIB-ul acestei ţări şi de departe cel mai mare împrumut pe care îl va primi.

Întrebaţi de ce, experţii caută explicaţii. 'Este adevărat că exportatorii chinezi caută să îşi diversifice baza de export', afirmă Duncan Innes-Ker, analist al Economist Intelligence Unit (EIU), de la Beijing. 'Aş fi crezut că vor merge în locuri mult mai tradiţionale, pentru că Moldova nu are infrastructură', adaugă el.

Criza economică a lovit puternic Republica Moldova, unde fondurile trimise de cetăţenii săi plecaţi la muncă în străinătate se ridică la o treime din PIB. În 2009, aceşti muncitori au trimis acasă cu o treime mai puţini bani decât în anul anterior, potrivit Băncii Naţionale. Aşadar, Republica Moldova are nevoie de bani.

Manualul CIA rezumă perspectivele pesimiste ale ţării: 'Va avea probabil o revenire modestă în 2010, dar rămâne vulnerabilă la incertitudine politică, capacitate administrativă redusă, interese birocratice, preţuri mari la combustibili, condiţii meteo nefavorabile pentru agricultură, scepticismul investitorilor străini şi prezenţa regimului separatist ilegal din regiunea Transnistria'.

Ce mai caută însă China, în afară de a-şi diversifica o parte din rezervele valutare de 2.400 miliarde de dolari? O călătorie prin Republica Moldova oferă unele posibile ţinte. Datorită sistemului moştenit din epoca sovietică, nivelul de alfabetizare este mai ridicat decât în SUA. Capitala Chişinău este plină de cafenele Internet, iar Republica Moldova se situează confortabil în prima jumătate a clasamentului celor 134 de state indexate de Forumul Economic Mondial din punctul de vedere al potenţialului tehnologiei informaţiei.

Fonduri din creditul promis, aflat încă în negociere după ce a fost convenit cu guvernul anterior, se vor îndrepta spre proiecte de construcţii şi infrastructură. O altă parte va merge spre crearea de industrii de înaltă tehnologie, afirmă guvernul actual.

Mai semnificativă este însă influenţa pe care împrumutul o poate cumpăra. 'China îşi pune în practică noua politică externă', de superputere în ascensiune, spune Lilit Gevorgyan, analist la IHS Global Insight.

În timp ce devine tot mai agresivă economic faţă de SUA, China se mişcă uşor spre zone sărace din Europa de Est, construind treptat relaţii financiare cu vecinii Rusiei. În iulie 2009, a convenit să investească peste 1 miliard de euro pentru construirea de uzine electrice şi şosele în Tadjikistan, un fost stat sovietic cu resurse naturale limitate.

'Prin întărirea prezenţei sale în curtea Rusiei, China îşi construieşte mai multe pârghii în negocierile generale cu Moscova', spune Innes-Ker, în timp ce Lilit Gevorgyan este de acord că Beijingul vrea să câştige 'dividende politice'.

China va avea nevoie de pârghii tot mai puternice în relaţia cu Rusia, pe măsură ce acordurile bilatarele în domeniul hidrocarburilor se extind. Rusia asigură aproape 8% din total petrolului brut importat de China, iar Gazprom se află în negocieri avansate pentru un acord de furnizare de gaz.

'Timp de decenii, Rusia a avut relaţii dificile cu puternicul său vecin estic, însă acum omul său forte /primul ministru Vladimir/ Putin a decis să le lase în urmă şi să se îndrepte spre o cooperare economică mai strânsă', au comentat analiştii IHS Global Insight într-o notă din octombrie 2009, observând însă că între cele două puteri se menţine neîncrederea.

Pentru China, împrumutul către Republica Moldova nu este lipsit de potenţial comercial şi ar putea constitui o modalitate de a-şi stabili o clientelă atât în curtea Uniunii Europene, cât şi a Rusiei.

'Există sinergii între interesele de export ale Chinei şi baza manufacturieră specifică a Republicii Moldova', explică Franklin Steves, consilier politic în cadrul Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare /BERD/. China se va concentra probabil pe sectoarele agricol, textilelor şi vinului din Republica Moldova, estimează Steves, potrivit căruia exporturile chineze spre Uniunea Europeană via Republica Moldova ar reduce semnificativ costurile de transport.

Salariile comparativ scăzute au atras deja un număr de fabricanţi textili europeni, unii mutându-şi producţia din România, spre exemplu, unde salariile au crescut.

Sărăcia, guvernarea slabă şi conflictul din Transnistria fac din şansele Republicii Moldova de aderare la UE o perspectivă îndepărtată. Statul este membru al Parteneriatului Estic al UE şi are alocate fonduri europene de 210 milioane de euro pentru 2007-2010, pentru proiecte de promovare a democraţiei şi reformelor.

Împrumutul promis de China ar putea însă să întreacă cu mult orice fonduri venite de la Bruxelles sau de oriunde altundeva. Înainte de a deveni prim-ministru al actualei coaliţii pro-occidentale, Vlad Filat declara că se aşteaptă ca Republica Moldova să primească 2 miliarde de dolari din Occident /1,5 miliarde de la instituţii financiare internaţionale şi 500 milioane din fonduri americane/. Până acum au fost eliberate 93 de milioane din cele 574 ale împrumutului convenit cu FMI luna trecută.

Rusia a promis fostului guvern comunist un credit de 500 milioane de dolari, din care nu a fost livrat deocamdată nimic.

Desigur, nici din partea Chinei nu s-a primit până acum niciun ban, dar promisiunea este destul de puternică. 'Într-un fel, într-o ţară mică cum e Republica Moldova poţi obţine mai mult profit de pe urma banilor investiţi', consideră Steves. (AGERPRES)

 

cuvinte-cheie:

Comentarii (0)

 

Sus