Link direct catre: https://www.interlic.mdhttp://www.interlic.md/2009-12-02/economist-interviu-cu-vlad-filat-primministrul-republicii-moldova-sau-pus-bazele-unei-descatushari-s-13351.html
Data: Dec 2, 2009 (10:56)

ECOnomist: Interviu cu Vlad Filat, prim-ministrul Republicii Moldova: S-au pus bazele unei descătuşări şi relansări a economiei

Declaraţi recent că în octombrie exporturile au crescut pentru prima dată de la începerea crizei. Credeţi că Republica Moldova este pe finalul crizei?

Atunci când vorbim despre criza financiar-economică şi efectele ei asupra Moldovei, lucrurile trebuie privite nu doar prin prisma exporturilor. Creşterea la capitolul respectiv poate fi trecută mai degrabă în contul măsurilor de liberalizare a comerţului exterior, întreprinse de noi imediat după venirea la guvernare. Deşi, sub aspect general, aceasta este o contribuţie esenţială la descătuşarea economiei şi depăşirea efectelor crizei. 

Viziunea noastră privind depăşirea crizei este expusă în Planul de stabilizare şi relansare economică, aprobat recent de Guvern. Acesta conţine un set de măsuri de ordin social-economic, prevede acţiuni concrete ce vor fi întreprinse în următorii ani. Printre altele, Planul prevede: reducerea ponderii deficitului bugetar în PIB în 2009 până la 9% şi diminuarea treptată până în 2012 până la 3%; deficitul contului curent se va stabiliza în jurul cotei de 10% din PIB, un nivel care poate fi cu uşurinţă finanţat din investiţiile străine directe şi resursele din asistenţa oficială; ritmul anual al creşterii economice urmează să crească treptat de la 1,5% în 2010 până la 5% în 2012 etc. Potrivit prognozelor noastre, recesiunea economică va fi depăşită în primul trimestru al anului 2010. 

Au trecut două luni de la învestirea noului Guvern. Ce rezultate în domeniul economic credeţi că aţi obţinut?

Evident, că este o perioadă mult prea scurtă de timp pentru a putea vorbi de rezultate, în special de rezultate economice. Mai corect ar fi să spunem că în această perioadă s-au pus bazele unei descătuşări şi relansări a economiei, iar rezultatele urmează să apară pe parcurs. Spre exemplu, s-au întreprins acţiuni serioase în vederea demonopolizării pieţei produselor de carne şi peşte, s-au luat măsuri pentru deblocarea şi facilitarea exportului de vinuri, se lucrează în vederea restabilirii normalităţii pe piaţa publicităţii, s-au stabilit direcţii de acţiune clare pentru facilitarea business-ului, cum ar fi practica ghişeului unic, simplificarea procedurii de raportare fiscală etc. Toate aceste măsuri urmează să dea rezultate palpabile. Totodată, unele le avem deja. Aş menţiona în acest context creşterea exporturilor în luna octombrie, reducerea deficitului bugetar prognozat pentru anul curent de la 16% în PIB până la 9%. 

          
În ce măsură sunteţi satisfăcut în calitate de prim-ministru de ceea ce s-a întreprins în vederea stopării crizei? Credeţi că există probleme care puteau fi rezolvate, dar din anumite motive nu şi-au găsit soluţionare?

Vizavi de acţiunile pe care le-a întreprins actualul Guvern în vederea depăşirii crizei, nu pot să fiu nesatisfăcut. S-a făcut tot ce a fost posibil în situaţia actuală. Sunt nemulţumit de faptul că precedenta guvernare prea mult timp s-a făcut că nu observă efectele crizei, nu a întreprins nici un fel de acţiuni şi, în rezultat, efectele crizei au fost mult mai dure decât ar fi putut să fie. 
„Moştenirea" pe care am primit-o de la comunişti este una destul de grea. Voi invoca doar câteva cifre în context: în prima jumătate a anului curent, balanţa de plăţi a ajuns la un deficit de 556 milioane de dolari SUA, PIB a scăzut cu 7,8%, contul curent s-a contractat până la 11,2% din PIB, veniturile publice s-au redus cu 10% în raport cu aceeaşi perioadă din 2008, cheltuielile bugetare s-a majorat înainte de alegeri cu 13% (majorări de salarii şi pensii), prognoza deficitului bugetar anual ajunsese la 16% din PIB (acum este de 9%) etc. Dacă atitudinea fostei guvernări ar fi fost una profesionistă, la sigur că situaţia în prezent ar fi fost mult mai bună.  

         
„Urmărim crearea unui climat de afaceri favorabil"

Probabil ceea ce vom întreba este o aberaţie pentru că, probabil, nu poţi să faci o ierarhizare a preocupărilor Guvernului, totuşi am vrea să vă întrebăm pe ce loc este antreprenorul în preocupările Guvernului? 

Într-adevăr, nu facem o ierarhizare în acest sens. Pentru noi şi antreprenorii, şi profesorii, şi medicii, şi pensionarii etc. sînt la fel de importanţi. Înţelegem că fiecare categorie are necesităţile ei şi încercăm să avem o abordare specifică faţă de fiecare din aceste categorii. 

Prin acţiunile noastre, urmărim crearea unui climat de afaceri favorabil, astfel încât antreprenoriatul să se poată dezvolta. Căci doar într-un stat cu economie prosperă şi funcţională, putem vorbi de un nivel de viaţă înalt.    

    
Ce credeţi că îi lipseşte astăzi omului de afaceri, producătorului în general ca activitatea lui să fie mai eficientă?  

Să le luăm pe rând. Până acum omul de afaceri nu avea nici un fel de siguranţă, nu se simţea protejat mai deloc. Există mai multe exemple când precedenta guvernare a naţionalizat afaceri prospere, persoane apropiate puterii au preluat business-uri prin cele mai murdare metode etc. Noua guvernare doreşte să redea acea siguranţă şi acel nivel de protecţie de care au nevoie oamenii de afaceri. Am spus deja că suntem gata să operăm modificări la legislaţia în vigoare, inclusiv la Constituţie, dacă va fi cazul, pentru a spori gradul de protecţie al investiţiilor. 

În al doilea rând, este foarte important să avem o justiţie cu adevărat independentă, pentru ca oamenii de afaceri să se simtă protejaţi împotriva unor posibile abuzuri. Nu este un secret că, pe timpul guvernării comuniste, justiţia a fost în mare parte aservită puterii şi utilizată inclusiv împotriva unor agenţi economici. 

În al treilea rând, e necesară îmbunătăţirea cadrului normativ în vigoare, în vederea diminuării presiunii birocratice asupra business-ului, simplificării procedurilor de iniţiere a afacerilor, diminuării numărului de controale şi a numărului organelor de control etc. 
Nu în ultimul rând, mediul de afaceri ar avea nevoie de bani mai „ieftini", adică de resurse creditare mai accesibile. Spre regret, aici posibilităţile statului sunt limitate, deoarece tindem spre o economie de piaţă reală. Dar cred că şi fără implicarea directă a statului lucrurile în acest domeniu se pot îmbunătăţi. 

Există şi alte probleme. Nu cred că e cazul să le enunţăm pe toate aici, important este că ele sînt în vizorul noii guvernări şi se va acţiona în vederea soluţionării lor, în limita posibilităţilor.

                         
„Fiecare din acţiunile noastre ia în calcul şi interesele business-ului"

Aţi lucrat cândva în business, astfel că în fond cunoaşteţi din interior problemele acestuia. Acum, când sunteţi prim-ministru şi abordaţi în Guvern o chestiune sau alta, în particular în ceea ce priveşte modificările fiscale sau anularea unor mecanism e aplicate anterior, vă gândiţi în primul la situaţia economică sau şi la nevoile şi doleanţele business-ului, care deseori nu coincid cu cele ale guvernării? Business-ul s-a plâns totdeauna că nu este ascultat, actualul Guvern „trage cu urechea" la vocea business-ului?

Voi aminti cu această ocazie că actualul Guvern a fost unicul care şi-a consultat programul de guvernare cu mediul de afaceri şi sectorul asociativ, până la prezentarea lui în Parlament. Aceasta vorbeşte despre atitudinea noastră faţă de business, dar şi faţă de actul guvernării. 

Fiecare din acţiunile noastre ia în calcul şi interesele business-ului. Nu exclud că sînt cazuri în care mediul de afaceri ar putea să nu fie de acord cu o decizie sau alta a Guvernului, dar să nu uităm şi faptul că Executivul trebuie să asigure un echilibru între interesele statului şi interesele diferitor categorii sociale. 

Încercăm să avem un dialog sincer şi deschis cu mediul de afaceri şi să ajutăm acolo unde acest lucru este posibil. Spre exemplu, în timpul întrevederilor cu premierii rus şi ucrainean, Vladimir Putin şi Iulia Timoşenco, am convenit asupra unor acţiuni ce ar urma să faciliteze activitatea exportatorilor noştri, în special a vinificatorilor. La câteva zile după aceste întrevederi şi cu o zi înainte de deplasarea la Moscova a ministrului Agriculturii şi Industriei Alimentare pentru a discuta probleme legate de exportul produselor vinicole, am convocat o întrevedere cu vinificatorii în cadrul căreia am discutat mai multe chestiuni importante pentru ei, dar şi pentru stat. 

Pentru menţinerea unui dialog permanent cu mediul de afaceri, intenţionez instituirea în viitorul apropiat a unui Consiliu economic permanent pe lângă prim-ministrul Republicii Moldova. Sunt sigur că, în rezultat, interacţiunea Guvernului cu mediul de afaceri va fi şi mai calitativă.     

       
Ce va face Guvernul în vederea reducerii poverii fiscale, a presiunii birocratice, dacă am putea astfel să spunem, asupra celui care produce sau exportă mărfuri?

În acest sens, intenţionăm un set întreg de măsuri printre care aşi menţiona: reducerea numărului categoriilor de bunuri supuse certificării şi licenţierii obligatorii şi alte tipuri de autorizări impuse activităţilor de afaceri; implementarea ghişeului unic fără interferenţe din partea agenţiilor guvernamentale care nu au legătură cu acest proces; modernizarea cadrului legal pentru autorizarea construcţiilor cu scopul reducerii duratei şi numărului de proceduri asociate pentru obţinerea permisului pentru construcţie; simplificarea procedurilor de iniţiere şi lichidare a afacerilor; simplificarea procedurii raportării fiscale prin promovarea utilizării declaraţiilor electronice etc. 

Acestea sunt mai mult pârghii care ţin de cadrul normativ. De asemenea, vom veghea asupra bunei funcţionări a regulilor economiei de piaţă, intervenind ori de câte ori se vor înregistra abateri în acest sens.  

„Nu vom tolera situaţii anormale pentru o ţară cu economie de piaţă"

Se vorbeşte de monopolul pe piaţa cărnii, a peştelui şi mai puţin pe piaţa telefoniei fixe, de exemplu, a asigurării cu agent termic, energie electrică. Sau aceste activităţi cu situaţie dominantă pe piaţă comportă un pericol mai mic pentru consumator şi economie, în general?

Aveţi perfectă dreptate - la moment, monopoluri, situaţii dominante există în mai multe domenii de activitate importante şi acest lucru afectează buna desfăşurare a proceselor economice, dar şi consumatorul. Recent, am participat la dezbaterile publice privind ajutorul de stat, în cadrul cărora am menţionat că, combaterea monopolului este una din problemele de bază care stau în faţa noastră. Intraţi la orice staţie PECO, la orice market şi veţi vedea că, indiferent de cheltuielile suportate, mărfurile au acelaşi preţ. Aceasta despre multe vorbeşte. 

Din start, am declarat că nu vom tolera situaţii anormale pentru o ţară cu economie de piaţă şi acţiunile pe care le-am întreprins vizavi de piaţa cărnii, piaţa publicităţii, sunt o dovadă că nu avem de gând să ne limităm doar la declaraţii în acest sens.

            
100 de zile de guvernare este mai mult o dată simbolică. Şi totuşi ce aţi dori să obţineţi  la finele acestei perioade?

Rezultate, rezultate şi iar rezultate. Poţi depune oricât de multe eforturi, dar dacă nu se vede, nu se simte rezultatul, degeaba ai lucrat. Sunt optimist din acest punct de vedere, ori deja la această etapă avem unele rezultate îmbucurătoare. Printre acestea aşi menţiona:  1) negocierea noului Memorandum cu FMI, care permite Moldovei să obţină suport pentru acoperirea deficitului bugetar, dar şi să deblocheze relaţiile cu creditorii externi; 2) elaborarea, aprobarea şi începerea implementării Planului anticriză, bazat mai mult pe relansarea economică, decât pe constrângeri; 3) semnarea şi implementarea Acordului privind micul trafic la frontieră, care oferă acces liber în spaţiul comunitar la peste 1,2 milioane de moldoveni; 4) negocierea şi preconizata semnare a Acordului cu Corporaţia „Provocările Mileniului" în sumă de 262 milioane de dolari SUA, bani care vor fi folosişi pentru reabilitarea infrastructurii în Moldova; 5) obţinerea unei perspective clare privind  începerea negocierilor privind liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană; 6) fixarea unui termen concret pentru începerea negocierilor cu Uniunea Europeană privind obţinerea statului de membru-asociat; 7) relansarea bunelor relaţii pe multiple planuri cu România, Ucraina şi Rusia etc. Sunt procese care urmează să dea rezultate simţite de fiecare cetăţean în parte.  

Care este prognoza Guvernului pentru rata inflaţiei în acest an, dar şi pentru anul 2010?

Rata inflaţiei va fi una reală, dar nu speculativă, cum se mai făcea la noi uneori. Pentru anul curent pronosticul este 0% (cel mai mic indicator anual înregistrat până în prezent), iar pentru 2010 - 5%. 

 
„Vom susţine venirea pe piaţă a băncilor comerciale cu renume"

Cum credeţi că vor evolua ratele dobânzilor la credite şi depozite în viitorul apropiat? La ce ar trebui să se aştepte businessmenii?

Nu ţine de competenţa statului stabilirea ratelor dobânzilor la credite şi la depozite bancare şi nici nu cred că e cazul să vin cu pronosticuri în acest sens. Noi urmează să întreprindem acţiunile necesare pentru asigurarea liberalizării pieţei serviciilor bancare. În acest sens vom susţine venirea pe piaţa autohtonă a băncilor comerciale cu renume, lucru care se va solda cu ieftinirea resurselor creditare. Or, aceasta la rândul său va spori accesul agenţilor economici la mijloace financiare, activităţile economice urmând să fie impulsionate.   

 Noul Guvern a anunţat că va schimba procedura tenderelor şi a achiziţiilor publice. Cum vor fi desfăşurate ele?

În condiţii de maximă transparenţă, cu crearea condiţiilor egale pentru toţi doritorii de a participa la ele, cu punerea în capul mesei a intereselor statului, dar nu a unor persoane sau grupuri de persoane, cu respectarea strictă a legislaţiei în vigoare etc. Adică, exact aşa cum ar trebui să se desfăşoare tenderele privind achiziţiile publice într-un stat democratic şi de drept. Nu voi admite ca banul public să fie cheltuit iraţional sau să fie folosit în interesul altcuiva decît al cetăţeanului.  

     
Autorităţile au anunţat demararea unei ample campanii de verificare a procesului de privatizare. Asupra căror companii anume planează semne de suspiciune?

Nu aş vrea să anticipez evenimentele şi să fac careva declaraţii premature. Dar, într-adevăr există suspiciuni privind corectitudinea şi legalitatea privatizării unor importante întreprinderi de stat. În context, aşi vrea să vă amintesc despre campania masivă de privatizări iniţiată de guvernarea comunistă cu doar câteva luni înainte de alegerile parlamentare. Era absolut clar că, în condiţii de criză economică, privatizarea nu este cea mai bună soluţie. Comuniştii însă, contrar logicii, au făcut acest lucru. Au fost şi alte situaţii suspecte, dar, repet, să nu anticipăm lucrurile.  

         
„Presiunea fiscală este una suportabilă, dar sunt şi alte costuri"   Unii oameni de afaceri sugerează că fenomenul salariilor „în plic" ar dispărea în cazul în care ar fi diminuată presiunea fiscală. Care este viziunea Guvernului, de exemplu, în ceea ce ţine de introducerea cotei unice pe venit?

Nu aceasta este problema - presiunea fiscală este una suportabilă. Mă refer la povara fiscală oficială. Dar, sunt şi alte costuri, care reprezintă o povară pentru agentul economic: plăţile pentru certificate, licenţe, autorizaţii etc. Multe din aceste plăţi se achită în plic. Aceasta duce la dublarea poverii generale asupra agenţilor economice şi apar fenomene nedorite. În direcţia respectivă urmează să ne canalizăm eforturile noastre şi rezultatele nu vor întârzia să apară.  (ECOnomist)