Trimite e-mail | Printeaza
Politic
18.09.2009

Următorul pas în relaţiile R.Moldova-România ar trebui să fie numirea de ambasadori, spun experţii

Pasul următor care ar trebui făcut pentru readucerea la normalitate a relaţiilor dintre R.Moldova şi România, după abolirea regimului de vize de noua guvernare democrată moldoveană, ar trebui să fie numirea unor ambasadori la Chişinău şi Bucureşti, spun experţii moldoveni.

Negocierea şi semnarea Convenţiei de mic trafic la frontieră ar trebui de asemenea să devină una dintre priorităţile relaţiilor relansate dintre Chişinău şi Bucureşti, iar în lunile următoare ar trebui reluate contactele între ministerele de externe român şi moldovean, pe marginea acordului politic pentru stabilirea unui parteneriat strategic european şi a acordului privind regimul frontierei, notează experţii în materie de politică externă consultaţi de NewsIn.

"Numirea ambasadorilor la Chişinău şi Bucureşti este primul lucru pe care diplomaţiile noastre trebuie să-l facă în chiar următoarele o săptămână-două, pentru a depăşi şi acest incident neplăcut în relaţiile bilaterale", a declarat Victor Chirilă, director executiv interimar al Asociaţiei pentru Politică Externă de la Chişinău.

Chirilă spune că prin gestul de abolire, printr-un prim decret prezidenţial, a regimului de vize cu România, Alianţa pentru Integrare Europeană începe să-şi onoreze promisiunile pe care le-a făcut faţă de cetăţeni în campania electorală, promisiuni ce ţin de normalizarea relaţiilor cu vecinii, şi în primul rând cu România - interfaţa Republicii Molodova în relaţiile cu UE.

Prin acest gest, Chişinăul răspunde de fapt mesajelor venite în ultimele luni de la Bruxelles, spune Victor Chirilă, amintind faptul că la 15 iunie şefii de stat şi de guvern ai UE au decis că Bruxelles-ul este gata să demareze negocierile privind acordul de asociere cu Republica Moldova, în condiţiile în care Chişinăul va organiza o campanie electorală democratică şi va anula regimul de vize discriminatoriu impus cetăţenilor României, care sunt şi cetăţeni ai UE.

"Acest regim încălca flagrant angajamentele pe care Republica Moldova şi le-a asumat faţă de UE prin acordul semnat în 2007 de facilitare a regimului de vize şi readmisie. Iată că, prin decretul preşedintelui interimar Ghimpu, şi această condiţie este îndeplinită, şi astfel se transmite un mesaj pozitiv către UE, care acum poate începe negocierile cu Chişinăul în ceea ce priveşte noul cadru juridic", spune Victor Chirilă.

Potrivit lui, Bucureştiul acum ar trebui să răspundă cu aceeaşi deschidere Republicii Moldova şi probabil că în următoarele săptămâni şi luni, am putea să ne aşteptăm la o înviorare a relaţiilor bilaterale şi a dialogului cu autorităţile române pe marginea subiectelor sensibile, cum ar fi semnarea Convenţiei de mic trafic la frontieră, aşteptat atât de mult de cetăţenii Republicii Moldova care locuiesc în perimetrul celor 50 de kilometri de la frontiera moldo-română. Ar trebui să urmeze şi un dialog politic în spirit european pe marginea Acordului politic bilateral ce va fi axat pe stabilirea unui parteneriat strategic european şi a Acordului privind regimul frontierei, care trebuie să fie unul cu caracter tehnic, ce ar facilita cooperarea transfrontalieră.

Directorul Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale Viitorul de la Chişinău, Igor Munteanu, spune că abolirea de către preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a regimului de vize impus de către guvernarea comunistă în relaţiile cu România"„este o reparaţie, oarecum întârziată, a injustiţiei care s-a făcut". "Acest regim de vize - impropriu şi absurd - califică în cel mai strălucit fel modelul de guvernare pe care l-a menţinut Partidul Comunişilor, care a încercat să reinstaleze practic Cortina de Fier pe Prut, încercând să izoleze cetăţenii din Republica Moldova de cetăţenii României", spune Igor Munteanu.

"Cred că acest gest de reparaţie vorbeşte şi despre felul în care privesc noile autorităţi responsabilităţile lor europene, pentru că scoaterea regimului de vize a fost formulată ca o condiţie inevitabilă şi exclusiv legată de viitorul european al Republicii Moldova. Nu putem să revenim la masa de discuţii cu privire la noul acord politic cu UE fără ca să rezolvăm această problemă", spune Igor Munteanu.

Analistul crede că acest pas important va fi urmat de o îmbunătăţire semnificativă şi a relaţiilor politice dintre guvernele şi ministerele de externe din România şi Republica Moldova, astfel încât problemele vechiului regim să fie uitate, depăşite, şi relaţiile dintre cele două state să se orienteze la chestiuni punctuale, cum ar fi nu doar restabilirea încrederii, dar şi restabilirea unor poduri adevărate în relaţiile economice durabile şi a unor instituţii comune care să privească în viitor şi în perspectivă. "Pentru că România are obligaţia morală să ajute Republica Moldova să-şi depăşească trecutul şi să devină un elev silitor la şcoala de transformare europeană", adaugă Igor Munteanu.

"În afară de abolirea regimului de vize, cred că Parlamentul trebuie să dea o apreciere politică obiectivă, foarte necesară, asupra cauzelor invocate de fostele autorităţi, despre erorile care au fost comise în mod deliberat şi asumat de comunişti şi despre vinovăţia pe care o poartă Partidul Comuniştilor pentru înrăutăţirea acestor relaţii. Până în prezent nu s-au prezentat niciun fel de probe asupra vinovăţiei României în violenţele postelectorale din 7 aprilie de la Chişinău şi cred că legată de această reparaţie a injustiţiei, una din priorităţile Parlamentului ar trebui să fie şi formarea unei comisii parlamentare pentru evaluarea independentă şi obiectivă a evenimentelor din aprilie 2009", spune Igor Munteanu.

Expertul aminteşte că ministrul român de externe, Cristian Diaconescu, a vorbit despre posibilitatea semnării unui Tratat politic care ar descrie exact tipul de relaţii privilegiate, strategice, pe care le are Republica Moldova cu România şi ar scoate anumite ezitări, probleme, fâstâceli în relaţiile dintre Chişinău şi Bucureşti şi în acelaşi timp ar da şi un semnal calificator şi pentru relaţia cu Bruxelles-ul. Asupra acestor documente ar trebui să se focalizeze atenţia diplomaţiilor de la Chişinău şi Bucureşti în următoarele luni, spune Igor Munteanu.

Expertul independent Vlad Lupan consideră că abolirea regimului de vize cu România era extrem de importnată în primul rând pentru Republica Moldova. "În momentul în care partenerul comercial numărul unu al Chişinăului este România, relaţiile economice erau de o importanţă deosebită. Introducerea de vize de către guvernul comunist a subminat interesele Republicii Moldova în sensul în care a diminuat fluxul relaţiilor economice, a redus din posibilităţile economice ale Chişinăului într-o perioadă de criză, ceea ce a avut un efect negativ pentru aprofundarea crizei şi a subminat economia Republicii Moldova. Pe de altă parte, în situaţia în care ar exista două guverne care să se înţeleagă, România în mod natural al deveni un avocat foarte puternic în UE al Republicii Moldova", spune Vlad Lupan. Potrivit lui, ridicarea vizelor ar descuia anumite uşi atât la Bucureşti cât şi la Bruxelles, prin care Chişinăul ar putea primi asistenţă de ordin tehnic, expertiză, inclusiv în domeniul legislaţiei şi aqui-ului comunitar, deja traduse în limba română.

Expertul constată şi el că decizia guvernului comunist de a introduce regim de vize cu România a fost una ilegală, pentru că încalcă acordul privind facilitarea vizelor şi readmisia, semnat de Chişinău cu UE. "Eliminarea acestei ilegalităţi este de natură să reîmprospăteze şi să reclădească relaţiile nu doar cu România, dar şi cu UE, inclusiv în sensul vizelor", a spus el.

Următorul pas în relaţiile dintre Chişinău şi Bucureşti ar trebui să fie semnarea unui Parteneriat strategic european, spune Vlad Lupan. La nivel tehnic, ar fi necesară desemnarea urgentă a ambasadorilor în cele două capitale.

"Eliminarea regimului de vize cu România este un prim gest din partea noii guvernări de a întrepta ţara spre un curs de dezvoltare normală şi o relaţie firească cu vecinii, normalizare care nu trebuie să se oprească la România, ci să se extindă şi asupra Ucrainei, pentru că relaţiile şi cu acest vecin au fost puternic compromise de guvernarea comunistă", conchide Vlad Lupan.  NewsIn

cuvinte-cheie:

Comentarii (0)

 

Sus