Link direct catre: https://www.interlic.mdhttp://www.interlic.md/2009-09-09/evz-moldova-a-intors-spatele-ue-11818.html
Data: Sep 9, 2009 (14:02)

EVZ: Moldova a întors spatele UE

Media controlată de comunişti, presiuni continue de intimidare din partea autorităţilor, încercarea OSCE de a scinda misiunea de monitorizare a scrutinului din 29 iulie, dar şi o uşoară îmbunătăţire în desfăşurarea votului. Sunt principalele concluzii la care au ajuns observatorii Parlamentului European în urma monitorizării alegerilor din Republica Moldova, printre care şi europarlamentarul român Marian Jean Marinescu. El a povestit pentru evz.ro cum au decurs campania şi alegerile din Moldova

Alegerile anticipate din 29 iulie  au fost organizate după ce Vladimir Voronin  a dizolvat Parlamentul, care nu a reuşit, în două tururi de scrutin, să aleagă un nou şef al statului. În urma scrutinului parlamentar din 5 aprilie, comuniştii au câştigat categoric, dar modul în care s-au desfăşurat alegerile a atras criticile opoziţiei şi a comunităţii internaţionale şi a stârnit confruntări violente  între forţele de ordine şi manifestanţi. Iar România  a fost învinuită de provocarea atacurilor, lucru pe care autorităţile de la Bucureşti l-au negat vehement.
Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a susţinut, însă, că alegerile din 5 aprilie au fost conforme cu normele internaţionale, deşi observatorii Parlamentului European au sesizat nereguli grave.

Despre cele două tururi de scrutin, despre neregulile constatate şi situaţiile cu care s-a confruntat şi noul context politic, am stat de vorbă cu şeful delegaţiei Parlamentului European la scrutinul din 29 iulie, europarlamentarul român, Marian Jean Marinescu, care va prezenta săptămâna aceasta raportul final privind alegerile din Republica Moldova.

evz.ro: Cum s-au desfăşurat alegerile în Republica Moldova?
Marian Jean Marinescu: Întotdeauna, trebuie să judeci alegerile, uitându-te la două momente: la campanie şi la ziua votului. În ziua votului, nu au fost probleme deosebite. În campanie, au fost însă. În primul rând, abordarea a fost chiar şi pentru noi una deosebită. Nu au existat programe ale partidelor. Toată campania s-a bazat pe două lucruri: Partidul Comuniştilor a prezentat un film reprezentând evenimentele din 6-8 aprilie ca fiind organizate de opoziţie cu sprijin din afară, iar opoziţia a prezentat acelaşi lucru ca fiind organizat de putere pentru a o discredita.

Pe de altă parte, mass-media nu a fost echilibrată. S-a prezentat foarte mult în timp şi pozitiv Partidul Comuniştilor.
Nici nu avea cum să fie echilibrată, pentru că cei care ar fi prezentat situaţia reală - presa locală, dar şi cea internaţională - au fost opriţi.
Exact. Au fost mari probleme în această privinţă. Am văzut şi nişte statistici care arătau clar acest lucru. A fost, însă, un progres faţă de alegerile din aprilie. Faptul că la posturile publice de radio şi TV, care au audienţă naţională, au avut acces şi reprezentanţii opoziţiei - e adevărat, într-un cuantum disproporţionat în favoarea Partidului Comuniştilor -, spre deosebire de aprilie, când n-a existat niciun fel de acces. Şi reprezentanţii Partidului Comuniştilor au participat la dezbateri. Data trecută au refuzat categoric.
Listele de vot s-au bazat pe listele de vot din aprilie, au spus că n-a fost timpul necesar să se reglementeze ceva. Probabil au mai scos persoane decedate din listă, cât de cât. Însă am observat o implicare mai mare a cetăţenilor, cel puţin în Chişinău, sectorul care mi s-a repartizat. Au fot foarte mulţi care au anunţat că anumite persoane nu mai locuiesc cu ei sau prenzenţa în afara graniţelor a persoanelor înscrise pe liste. Birourile secţiilor de votare au reacţionat diferit. Unele chiar au scos din listă persoanele respective, altele s-au mulţumit doar să ia act de reclamaţii.

Moldovenii au înţeles că ei sunt schimbarea

Aţi observat în implicarea lor dorinţa de a scăpa de sub dictatura comuniştilor?
Asta e greu de apreciat. Însă a fost îmbucurător faptul că s-au prezentat în număr suficient de mare la vot. Ne aşteptam ca prezenţa să fie mai mică, fiind o zi de lucru. S-a schimbat ziua votului tocmai în speranţa că vor veni mai puţini. Şi, în plus, această grijă din partea cetăţenilor de a nu se vicia votul.

Aţi luat şi pulsul autorităţilor?
Au fost 3 delegaţii acolo: cea a Parlamentului European, delegaţia Consiliului Europei şi cea a OSCE. Deci, am luat parte la întâlniri organizate de Misiunea internaţională. Şi am organizat şi noi întâlniri separate. La cererea partidelor politice din Republica Moldova, ne-am întâlnit cu toţi reprezentanţii lor separat. Şi ne-am mai întâlnit şi cu mass-media. Au fost prezente şi oficialităţi. În principal, Comisia Centrală pentru Alegeri, cea mai în măsură instituţie. Ei au spus că au încercat să organizeze lucrurile foarte bine, cu excepţia listelor, despre care au recunoscut că nu au reuşit să facă mari paşi înainte. În rest, spunea că lucrurile sunt cât de cât în ordine, ceea ce s-a văzut şi în ziua votului. Nu au existat incidente. Cetăţenii din Transnistria nu au putut vota decât în secţiile de pe malul drept al Nistrului, cele de pe malul stâng au fost închise de autorităţile.

Rămâne în continuare problema listelor. Am cerut să se introducă registrul electronic al votanţilor, care există în legislaţia Republicii Moldova, dar care din spusele Comisiei Centrale penru Alegeri, nu a fost introdus din lipsă de fonduri.

Intervenţia OSCE

Cum a fost privit faptul că şeful delegaţiei PE a fost un europarlamentar român?
Depinde cine ne-a privit. Unii au fost foarte multumiţi, pentru alţii a fost o ofensă a Uniunii Europene la adresa Republicii Moldova că un român a condus această delegaţie. Şi mă refer la delegaţia preşedintelui la acea dată a Republicii Moldova, domnul Voronin, însă am avut probleme chiar în cadrul Misiunii internaţionale. O situaţie care nu s-am mai întâmplat până acum  - şeful delegaţiei OSCE a încercat prin toate mijloacele să mă determine să facem o opinie separată cu delegaţia PE.

Discuţia a început pe un ton foarte dur şi complet nelalocul lui în situaţia dată. De la rezoluţia PE din mai, care într-un articol menţiona faptul că au existat diferenţe între ceea ce a menţionat misiunea internaţională în raportul final şi ceea ce s-a întâmplat şi s-a descoperit după. Au spus că PE nu este loial. A participat la acea misiune de observare a alegerilor, dar după a avut o opinie separată, ceea ce determină o lipsă de încredere în delegaţia PE. Au fost presiuni. O oră şi jumătate a durat această discuţie. Mi s-a spus: "nu mai putem avea încredere; puteţi să faceţi opinie separată de la început, conferinţe de presă, raport separate". Bineînţeles că nu am acceptat. Intram într-un joc care era clar în defavoara Parlamentului European, în primul rând, şi a Republicii Moldova. Peste toate acestea, faptul că eu eram român, că mai erau încă doi români în delegaţie. Deci, se putea interpreta în toate felurile.

Şi cum au încercat să vă determine?
În această discuţie de o oră şi jumătate, în care au spus că e textul meu acolo, că eu am participat ca observator la alegerile din aprilie şi după aceea am avut o altă opinie. A fost o situaţie destul de complicată. Mi-a fost foarte greu să îmi păstrez calmul, discuţia nu s-a purtat în nişte termeni normali, între politicieni de acest nivel. Am fost sprijinit de şeful delegaţiei Consiliului Europei şi am reuşit să trecem peste.

Cred că atitudinea mea şi a delegaţiei PE a dat curaj şi celor de la ODIHR,  care, până la finalizarea raportului, au venit la fiecare întâlnire cu aspecte critice la adresa organizării alegerilor, campaniei electorale, lucruri care nu se întâmplau până atunci. E adevărat că au fost introduse în raport cu împotrivirea şefului delegaţiei OSCE, care a încercat să nu le publice.

Cred eu că a ieşit un raport foarte echilibrat, obiectiv şi mai critic decât raportul din aprilie, pentru că de data asta au fost menţionate lucrurile exact aşa cum s-au întâmplat: cu presiuni continue de intimidare din partea autorităţilor, cu utilizarea resurselor administrative în campanie...

Rezultatul îl ştiţi. S-a creat o polarizare pe cele cinci partide care au intrat în Parlament. Partidul Comuniştilor a scăzut cu 12 mandate, Partidul Liberal s-a ridicat cu 3,  liberal democraţii au rămas pe loc. Alianţa "Modova noastră" a scăzut cu câteva mandate. Şi a intervenit Partidul Democrat, unde a trecut Marian Lupu, care a luat acel număr de mandate, ce au asigurat majoritatea din acest moment.

Jocurile politice rămân deschise

Ce se va întâmpla, în opinia dumneavoastră, pe scena politică din Republica Moldova în perioada imediat următoare?
Majoritatea care există acum în Parlament, de 53 de mandate, dă posibilitatea alianţei create între cele 4 partide politice  - Alianţa pentru integrare europeană - să numească preşedintele Parlamentului şi să voteze un nou guvern. Nu este majoritatea necesară pentru alegerea preşedintelui. Acolo trebuie 61 de voturi. Să vedem ce se va întâmpla când se vor organiza aceste alegeri. Chiar dacă nu se atinge această majoritate, Parlamentul nu mai poate fi dizolvat în cursul acestui an pentru că aşa prevede Constituţia Republicii Moldova. Deci, alegeri pot fi la anul. Pe această perioadă se va utiliza acelaşi format ca un precedent  - preşedintele Parlamentului va fi preşedinte interimar.

Eu cred că această alianţă va rămâne unită. Alegerile se vor desfăşura în cu totul alte condiţii, democratice. Şi aceste partide pot să-şi întărească poziţia.

"UE trebuie să ajute Republica Moldova"

Vor scăpa de sub puterea comuniştilor?
Există o mare şansă să se întâmple acest lucru. Însă mai e necesar ceva: Republica Moldova trebuie ajutată, pentru că situaţia financiară este extrem de grea, pot ajunge să nu plătească salariile şi pensiile şi atunci trebuie neapărat sprijinită pentru a trece de această perioadă. Altfel, poate să se creeze în opinia publică părerea că se va întâmpla exact acelaşi lucru ca atunci când au mai fost partidele democratice la putere şi nu au reuşit atunci să asigure nişte condiţii cât de cât normale.

Acum este momentul ca Uniunea Europeană să-şi exprime spijinul direct către Republica Moldova astfel încât să putem avea un vecin al UE într-adevăr democratic.

Rusia o poate ajuta

În final, să revenim asupra conflictului dintre România şi Republica Moldova. Cum aţi fi administrat dumneavoastră acest conflict? Puteam cumva să convingem că România le este prieten?
Eu cred că autorităţile române au administrat foarte bine aceasta situaţie. A fost o situaţie oricum aparte, complet scoasă din toate tiparele diplomaţiei, a relaţiilor cu UE. Eu cred că a fost gestionată foarte bine, însă, într-o astfel de situaţie, nu poţi să gestionezi şi partea cealaltă. Dacă partea cealaltă se încăpăţânează să-şi menţină poziţia complet nelalocul ei...

Ei se află între Rusia şi Transnistria...
Aşa este. Situaţia nu este uşoară acolo. Dacă ai Ucraina vecin într-o parte, Rusia mai încolo, Transnistria, asta nu înseamnă că nu trebuie să ai relaţii normale şi înspre vest. Trebuie să găseşti modalitatea în care să asiguri un echilibru. Calea aleasă de autorităţile de la acea dată - cu acuzaţii de intervenţii, expluzarea ambasadorului şi introducerea vizelor - nu a fost o cale normală. Nu exista niciun fel de motiv să se întâmple aşa ceva. Introducerea vizelor a încălcat un acord cu UE, nu cu România... Ei au întors cumva spatele Uniunii Europene, ceea ce nu este un lucru pozitiv pentru cetăţenii din Republica Moldova.

De acum se vor duce nişte discuţii la nivel de instituţii pentru a se reglementa viitoarele situaţii de acest gen în zona OSCE. Următoarele alegeri sunt cele din Ucraina şi nu se pot repeta astfel de situaţii. Şi am prezentat şi opinia mea că Moldova trebuie ajutată acum. Dacă nu o ajutăm acum, o poate ajuta altcineva şi se va întâmpla ceva extrem de negativ pentru relaţii UE cu vecinii.

Cine o va ajuta, Rusia?
Federaţia Rusă este acolo şi o poate ajuta. În condiţiile în care s-a lansat Parteneriatul Estic între cele 6 ţări din estul UE printre care este şi Moldova, iar PE a propus să se formeze acea Adunare parlamentară Euronest între UE şi cele 6 ţări, nu cred că există niciun motiv să nu se sprijine Republica Moldova pentru a trece de această perioadă grea.

Dar trebuie să avem în vedere ce se întâmplă în Republica Moldova pentru că, în timp ce partidele liberale vor o apropiere de UE, comuniştii sprijină în continuare Rusia.
Să vedem ce se întâmplă în viitor. Şi ei sunt împărţiţi. E normal să păstreze relaţiile cu Rusia. Dar în acelaşi timp să aleagă calea integrării în UE. Eu cred că toţi realizează că acesta este viitorul Republicii Moldova.

Sursa: Evenimentul Zilei