Link direct catre: https://www.interlic.mdhttp://www.interlic.md/2009-09-01/sesizarea-pcrm-privind-exercitarea-controlului-constitutzionalitatzii-hotar-rilor-parlamentului-din--11698.html
Data: Sep 1, 2009 (14:08)

SESIZAREA PCRM privind exercitarea controlului constituţionalităţii hotărârilor Parlamentului din 28 august 2009

Curtea Constituţională
a Republicii Moldova

S E S I Z A R E

privind exercitarea controlului constituţionalităţii unor hotărîri ale Parlamentului

Prin prezenta sesizare, solicităm exercitarea  controlului constituţionalităţii următoarelor hotărîri ale  Parlamentului:
- nr. 1-XVIII din 28 august 2009 privind formarea Comisiei pentru efectuarea alegerii prin vot secret a Preşedintelui Parlamentului;
- nr. 2-XVIII din 28 august 2009 privind aprobarea procesului-verbal nr. 1 al şedinţei Comisiei pentru efectuarea alegerii prin vot secret a Preşedintelui Parlamentului;
- nr. 3-XVIII din 28 august 2009 privind alegerea Preşedintelui Parlamentului (se anexează).

În temeiul decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr. 2304-IV din 17 august 2009, Parlamentul, ales la 29 iulie 2009, s-a convocat în ziua de 28 august 2009.
În conformitate cu  prevederile art. 2 al Regulamentului Parlamentului, şedinţa de constituire  a Parlamentului nou-ales a fost prezidată de către cel mai în vîrstă deputat (domnul Ivan Calin), împuternicirile căruia încetează doar din momentul alegerii Preşedintelui Parlamentului.

Preşedintele de şedinţă a oferit cuvînt Preşedintelui Curţii Constituţionale care a prezentat raportul privind rezultatele alegerii Parlamentului şi validarea mandatelor deputaţilor aleşi. Ulterior, Preşedintele şedinţei a oferit cuvînt liderilor grupurilor parlamentare care au acces în Parlament pentru a declara constituirea fracţiunilor parlamentare. Reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Comuniştilor din Republica Moldova a anunţat că mai este nevoie de timp pentru a definitiva chestiunile procedurale de constituire a fracţiunii şi a solicitat, în conformitate cu art.4 alin.(3) din Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea nr.797-XIII din 02.04.1996, o pauză pînă la 4 septembrie 2009. Fracţiunile parlamentare PLDM, PL, PD şi AMN au anunţat constituirea fracţiunilor sale. Dat fiind faptul că nu toate fracţiunile au fost constituite, preşedintele de şedinţă a anunţat o pauză pînă pe 4 septembrie 2009.

În pofida faptului că şedinţa de constituire a fost legal întreruptă, un grup de 53 de deputaţi au continuat şedinţa cu încălcarea prevederilor legale şi a adoptat un şir de hotărîri care încalcă flagrant nu numai prevederile Regulamentului Parlamentului, ci şi prevederile Constituţiei Republicii Moldova.

În primul rînd, această şedinţă de constituire a continuat să fie prezidată de către o persoană neîmputernicită legal, adică nu de cel mai în vîrstă deputat.
În al doilea rînd, nu toate fracţiunile au fost legal constituite iar Regulamentul Parlamentului prevede expres că fracţiunile parlamentare se constituie în termen de 10 zile după constituirea legală a Parlamentului.

În al treilea rînd, Comisia pentru efectuarea alegerii Preşedintelui Parlamentului a fost constituită fără a lua în calcul propunerile tuturor fracţiunilor, şi anume a în termen legal. Aceeaşi încălcare a fost comisă şi în cadrul alegerii Preşedintelui Parlamentului, deoarece candidatura la funcţia de Preşedinte al Parlamentului poate fi înaintată doar de către fracţiunile parlamentare şi nu de un grup de deputaţi. În aceste circumstanţe, cei 48 de deputaţi aleşi pe lista Partidului Comuniştilor din Republica Moldova au fost lezaţi de dreptul să constituie în mod legal fracţiunea şi să participe la această procedură, înaintînd propriul candidat.

Considerăm că aceste hotărîri ale Parlamentului au fost adoptate cu încălcarea nu numai a normelor procesuale şi materiale ale Legii pentru adoptarea Regulamentului Parlamentului, dar şi contravin prevederilor constituţionale. 

Potrivit art. 60 alin. (1) din Constituţie, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi unica autoritate legislativă a statului. În conformitate cu art. 64 alin. (1) din Constituţie, structura, organizarea şi funcţionarea Parlamentului se stabilesc prin regulament.  Astfel, Regulamentul Parlamentului are menirea de asigura exercitarea prevederilor constituţionale de funcţionare a forului legislativ.

Avînd în vedere faptul că pentru alegerea Parlamentului participă candidaţi propuşi pe listele partidelor politice, este firesc ca Parlamentul să aibă o anumită coloratură sau configuraţie politică. Aceasta rezultă din spectrul tuturor partidelor politice ai căror reprezentanţi aleşi fac parte din Parlament. Datorită numărului mare de membri şi apartenenţei lor politice este obiectiv necesară configurarea politică a Parlamentului, întrucît întreaga activitate parlamentară a acestora exprimă confruntarea sau colaborarea între partidele politice reprezentate în Parlament.

Configuraţia politică este prezentată şi exprimată de fracţiunile parlamentare. Constituirea fracţiunilor parlamentare reprezintă şi o cerinţă practică constituţională, pentru exercitarea eficace a atribuţiilor acordate de Constituţie deputaţilor. Astfel, art. 64 alin. (3), 85 alin. (1) şi 98 alin. (1) din Constituţie dispun anume consultarea fracţiunilor parlamentare pentru propunerea candidaţilor la funcţia de vicepreşedinţi ai Parlamentului, desemnarea candidatului la funcţia de Prim-ministru, dizolvarea Parlamentului.

În contextul prevederilor constituţionale menţionate, rezultă că fracţiunile Parlamentare reprezintă un element de natură constituţională, iar obstrucţionarea constituirii acesteia reprezintă o încălcare flagrantă a Constituţiei.

În contextul art. 4 din Regulamentul Parlamentului, nu este obligatorie înscrierea unui deputat într-o fracţiune sau alta. Prin urmare, opţiunea deputaţilor pentru o fracţiune parlamentară sau alta nu este un exerciţiu formal, deoarece parlamentarii pot refuza să facă parte din fracţiunea parlamentară a partidului pe lista căruia au candidat după cum sunt liberi să îşi desfăşoare activitatea în afara acestor fracţiuni. Prin urmare, opţiunea deputatului de a adera sau nu la fracţiunea parlamentară constituită numai în primele 10 zile la începutul legislaturii este, în primul rînd, o opţiune organizatorică şi apoi, eventual, politică. 

De fapt, din perspectiva configuraţiilor politice, Biroul Permanent al Parlamentului şi comisiile parlamentare sunt o reflectare micşorată a Parlamentului. Astfel, dacă admitem ipotetic că în Parlament, într-o anumită legislatură, sunt reprezentate 5 fracţiuni, înseamnă că din Biroul Permanent şi comisiile parlamentare înfiinţate în Parlament vor face parte deputaţi din toate cele cinci fracţiuni, proporţional cu ponderea numerică a fiecăreia (a se vedea art. 17 alin. (2) din Regulamentul Parlamentului). Acestea sunt organisme interne de lucru ale Parlamentului, care au ca sarcină examinarea prealabilă a unor probleme înscrise pe ordinea de zi a dezbaterilor parlamentare. Prin urmare, constituirea fracţiunilor reprezintă o precondiţie pentru formarea organelor de conducere şi de lucru ale Parlamentului şi pentru desfăşurarea activităţii ulterioare, menite să asigure realizarea împuternicirilor constituţionale. Mai mult, fracţiunile sunt cele ce au atribuţii specifice, inclusiv în partea ce ţine de formarea unor propuneri. Acest argument rezultă din sinteza calitativă a atribuţiilor ce sunt conferite fracţiunilor parlamentare în prezent, ţinînd cont atît de prevederile Constituţiei, cît şi de cele ale Regulamentului Parlamentului. Aceste atribuţii deloc neglijabile ale fracţiunilor parlamentare impun o reflecţie atentă, de unde şi dreptul deputaţilor de a opta pentru o anumită fracţiune şi, în acest context, termenul de zece zile de care poate beneficia fiecare membru al Parlamentului pentru a exercita acest drept de opţiune, mai ales, luînd în consideraţie faptul că migraţia parlamentară ulterioară este asortată cu anumite limitări, ceea ce determină necesitatea exprimării unei  opţiuni responsabile, pe deplin reflectată, asumată şi în deplină cunoştinţă de cauză, privind aderarea la o fracţiune sau alta.

Conform art. 15 din Constituţie, cetăţenii Republicii Moldova beneficiază de drepturile şi libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea.

Prin art. 16,  Constituţia a fundamentat principiul egalităţii tuturor cetăţenilor în faţa legii. Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

Art. 38 alin. (1) din Legea Supremă prevede expres că voinţa poporului constituie baza puterii de stat.
Art. 39 din Constituţie garantează cetăţenilor Republicii Moldova dreptul de a participa la administrarea treburilor publice nemijlocit, precum şi prin reprezentanţii lor.

Concomitent, menţionăm că art. 41 alin. (2) din Constituţie prevede că partidele şi alte organizaţii social politice sunt egale în faţa legii. Alin. (3) al aceluiaşi articol stipulează că statul asigură respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale partidelor şi ale altor organizaţii social politice.

În acest context, practicile neconstituţionale ale grupului de 53 de deputaţi, nerespectarea condiţiilor procedurale reprezintă o veritabilă formă de manifestare a abuzului de putere, în rezultatul cărora, o parte semnificativă de deputaţi au fost privaţi, în mod abuziv, să-şi exercite atribuţiile constituţionale. Grupul majoritar din Parlament a preluat abuziv conducerea şedinţei de constituire a Parlamentului, a ignorat în totalitate interesele unei viitoare fracţiuni parlamentare care va deţinea 48 mandate de deputaţi. În acest mod, au fost ignorate nu numai drepturile legale ale celor 48 de deputaţi, dar a fost total ignorată voinţa poporului care a stat la baza alegerii acestor deputaţi, adică peste 700 mii de alegători, exprimată prin intermediul reprezentanţilor PCRM aleşi în Parlament, cărora le-au delegat puterea.

Astfel, în fapt, acest grup de deputaţi a redus Parlamentul la 53 de deputaţi, contrar prevederilor alin. (2) art. 60 din Constituţie, care prevede că forul legislativ este compus din 101 deputaţi. În acest context, hotărîrile nominalizate contravin şi art. 2 alin. (2) din Constituţie care prevede că nici o parte din popor, nici un grup social, nici un partid politic (cu atît mai mult - mai multe partide) sau o altă formaţiune obştească nu poate exercita puterea de stat în nume propriu. Uzurparea puterii de stat constituie cea mai gravă crimă împotriva poporului. De asemenea, au fost ignorate şi încălcate prevederile art. 1 alin. (3) şi art. 5 alin. (1) din Constituţie care prevăd că Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate, iar democraţia în Republica Moldova se exercită în condiţiile pluralismului politic, care este incompatibilă cu dictatura şi cu totalitarismul.

La fel, conform art. 54 alin. (2) din Constituţie, exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrîngeri decît celor prevăzute de lege. În aceeaşi ordine de idei, Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale statuează în art.18 că restricţiile care, potrivit Convenţiei, sunt aduse drepturilor şi libertăţilor, nu pot fi aplicate decît în scopul pentru care ele au fost prevăzute.

Totodată reieşind din prevederile art. 55 din Constituţie, orice persoană îşi exercită drepturile şi libertăţile constituţionale cu bună credinţă, fără să încalce drepturile şi libertăţile altora.

În egală măsură, a fost încălcată procedura de alegere a Preşedintelui Parlamentului ce reiese din alineatele (1) şi (2) al art. 64 din Constituţie.

În acelaşi timp, prin adoptarea hotărîrilor menţionate, Parlamentul a încălcat flagrant prevederile art. 2 alin. (1), art. 4 alin. (3), art. 8 alin. (1), art. 9 etc. din Regulamentul Parlamentului, care de fapt asigură exercitarea prevederilor constituţionale.
Astfel, şedinţa de constituire a Parlamentului a fost condusă de o persoană neîmputernicită, toate fracţiunile parlamentare nu au fost legal constituite, nu toate fracţiunile parlamentare au avut posibilitatea să participe la formarea Comisiei pentru efectuarea alegerii Preşedintelui Parlamentului, nu toate fracţiunile parlamentare au avut posibilitatea să înainteze candidaţi la funcţia de Preşedinte al Parlamentului şi să participe la acest exerciţiu de vot.

Din considerentele menţionate, toate hotărîrile Parlamentului contestate, inclusiv cea de alegere a Preşedintelui Parlamentului contravin normelor constituţionale şi legale. În special, au fost încălcate articolele 1, 2, 5, 7, 15, 16, 38, 39, 41, 54, 55, 60 şi 64 din Constituţie.

În conformitate cu art. 7 din Constituţie, Constituţia Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nici o lege şi nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică.

Luînd act de cele expuse, în conformitate cu art. 135 alin. (1) lit. a) din Constituţie, art. 4 din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi art. 4 din Codul jurisdicţiei constituţionale, solicităm exercitarea controlului constituţionalităţii a următoarelor hotărîri ale Parlamentului Republicii Moldova:
- nr. 1-XVIII din 28 august 2009 privind formarea Comisiei pentru efectuarea alegerii prin vot secret a Preşedintelui Parlamentului;
- nr. 2-XVIII din 28 august 2009 privind aprobarea procesului-verbal nr. 1 al şedinţei Comisiei pentru efectuarea alegerii prin vot secret a Preşedintelui Parlamentului;
- nr. 3-XVIII din 28 august 2009 privind alegerea Preşedintelui Parlamentului.

1.09.2009