Serviciul de presă al Guvernului a difuzat programul guvernului provizoriu, care urmează să fie aprobat miercuri, 10 iunie, în cadrul şedinţei plenare a Parlamentului.
„Program prin denumire, dar manifest prin esenţă” – aşa este caracterizat documentul în baza căruia va activa noul guvern.
Vedeţi mai jos programul integral al guvernului provizoriu:
„Program prin denumire, dar manifest prin esenţă, acest document reprezintă mandatul unui Guvern, rostul principal al căruia este de a păstra pe harta lumii Statul Republica Moldova. Perseverenţa cu care în ultima perioadă este atacată această realizare supremă a poporului nostru determină clar preocuparea fundamentală a Guvernului ţării.
Majoritatea cetăţenilor ţării au optat la 5 aprilie pentru Republica Moldova şi noi sîntem hotărîţi să ne consacrăm completamente cauzei democraţiei şi consolidării statului nostru. Pentru echipa guvernamentală ce subscrie la acest document, statul înseamnă democraţie, libertate, securitate, dar şi salarii, pensii şi asistenţă socială acordate pe deplin şi la timp. Deşi anterior lipseau complet sau parţial, în ultimii opt ani aceste atribute incontestabile ale statalităţii şi-au recăpătat caracterul lor firesc în Republica Moldova. Chiar dacă a avut de confruntat mai mulţi factori nefavorabili, obiectivi sau subiectivi, economia ţarii a atestat o creştere constantă şi devenise punct de atracţie pentru investiţii străine importante. Anume aici erau ancorate politicile noastre sociale cu obiective majore, anterior nesperate.
Această evoluţie ascendentă se baza pe cîţiva piloni, principalul fiind stabilitatea politică. Consolidarea acesteia întăreşte statul, destabilizarea îl poate nimici. Conştientizînd pe deplin acest adevăr axiomatic, organizatorii evenimentelor din 7 aprilie au atacat anume acest pilon al statalităţii, iar prin acţiunile lor ulterioare iresponsabile au anulat, de facto, votul cetăţenilor ţării exprimat liber şi democratic, fapt confirmat de toate structurile internaţionale care au monitorizat alegerile parlamentare. Conceput ca factor amplificator al efectelor crizei economice mondiale, atentatul forţelor distructive asupra statalităţii Republicii Moldova, deşi a eşuat, poate avea un impact dezastruos asupra dezvoltării economice şi a bunăstării populaţiei ţării. Moldova şi-a compromis într-o clipă avantajele sale investiţionale, iar unele dintre obiectivele sociale trasate pe termen mediu pot fi ratate ireversibil. Iată de ce organizarea noului scrutin parlamentar democratic şi neadmiterea pe viitor a unor asemenea atentate la voinţa poporului este datoria sfîntă a autorităţilor statului, iar investigarea obiectivă, cu participarea structurilor internaţionale abilitate, a evenimentelor din 6-7 aprilie 2009 va constitui preocuparea imediată a Guvernului. Împreună cu evaluarea acţiunilor organelor de forţă ale statului în acea perioadă, acesta va fi primul pas pentru instaurarea păcii civice şi a consensului naţional – obiectiv prioritar pentru echipa guvernamentală.
În condiţiile aprofundării crizei economice şi financiare mondiale, economia naţională a Moldovei a fost totuşi în stare să genereze valoare adăugată suficientă şi, respectiv, mijloace financiare pentru bugetul public. Anul 2008 a însemnat o creştere a tuturor indicatorilor economici, iar veniturile populaţiei au sporit real. A fost pusă baza pentru implementarea unor programe sociale necesare populaţiei şi demne de un stat social. Consfinţite prin lege, angajamentele sociale ale statului trebuie respectate, iar Guvernul este hotărît şi capabil să asigure acest obiectiv pe durata mandatului său. Vom consolida baza fiscală şi vom continua consecvent să optimizăm cheltuielile publice neprioritare. Rezerve în acest sens există în mai multe domenii, principalul fiind sistemul administraţiei publice centrale şi locale. Vom reduce semnificativ cheltuielile publice pentru întreţinerea aparatului administrativ al statului, care în condiţiile perioadei electorale extinse manifestă randament redus.
Setul de acţiuni asupra cărora se va concentra Guvernul pe durata acestui mandat restrîns este determinat de specificul situaţiei în care se află Republica Moldova şi de posibilităţile limitate pe care ni le oferă cadrul legislativ actual. În acelaşi timp, orice acţiune a Executivului se va baza pe politicile economice şi sociale promovate anterior şi va constitui o punte de lansare pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare pe termen mediu. Guvernului îi revine în această perioadă şi gestionarea în condiţii extreme a crizei economice amplificate de instabilitatea politică din ţară.
Pe durata mandatului vom fi preocupaţi în mod prioritar de asigurarea funcţionării statului de drept – condiţie indispensabilă pentru desfăşurarea democratică a scrutinului electoral şi pentru asigurarea securităţii statului şi cetăţenilor. Vom asigura buna funcţionare şi sporirea încrederii cetăţenilor ţării şi a organismelor internaţionale în instituţiile democratice ale statului. Vom solicita şi contăm pe suportul Consiliului Europei, Uniunii Europene şi C.S.I. în procesul de monitorizare a campaniei electorale şi sîntem hotărîţi să încurajăm activitatea de monitoring a oricărei misiuni internaţionale sau locale echidistante. În acelaşi timp, vom curma hotărît orice imixtiune în procesul electoral a forţelor distructive externe. Experienţa de după 5 aprilie curent impune reconsiderarea şi reformarea cardinală a activităţii organelor de forţă ale statului, care în mare măsură n-au fost în stare să prevină distrugerea simbolurilor statalităţii ţării. Guvernul va intensifica eforturile de sporire a capacităţilor profesionale ale angajaţilor din cadrul organelor de drept, va consolida baza tehnico-materială şi va moderniza managementul acestor structuri statale.
Un rol-cheie în funcţionarea instituţiilor democratice ale statului şi dezvoltarea economică îi revine sistemului judiciar al ţării. Guvernul şi majoritatea cetăţenilor ţării sînt îngrijoraţi de modul în care funcţionează acest sistem, fapt ce impune operarea unor reforme imediate în justiţia moldovenească. Această reformă trebuie desfăşurată în plină concordanţă cu standardele europene şi va avea drept scop principal consolidarea independenţei sistemului judiciar, sporirea eficienţei, precum şi prevenirea şi contracararea corupţiei în justiţia moldovenească. Elaborarea modificărilor cadrului legislativ ce reglementează funcţionarea sistemului judiciar va constitui una dintre preocupările imediate ale Guvernului.
Corupţia, alături de problema transnistreană şi lista incompletă a acordurilor interstatale de bază care consfinţesc inalienabilitatea hotarelor şi suveranităţii ţării, reprezintă impedimentul principal în procesul constituirii Moldovei ca stat de drept şi cu o economie de piaţă dezvoltată. Adevăraţi factori nocivi pentru prosperarea ţării, aceste elemente distructive sînt puternic interdependente şi atentează în egală măsură asupra securităţii politice şi economice a statului. În aceste condiţii, Guvernul este hotătît să trateze problema corupţiei ca luptă pentru existenţa şi prosperarea ţării. Pe durata mandatului vor fi continuate acţiunile anticorupţionale dinamizate în procesul implementării Planului Preliminar de Ţară, iar antrenarea societăţii civile în combaterea acestui flagel va fi încurajată.
Guvernul este hotărît să contribuie la implicarea mai activă a societăţii civile în desfăşurarea actului de guvernare. Vom amplifica eforturile de asigurare a libertăţii de expresie, pluralismului de opinie şi dezvoltării societăţii civile durabile prin garantarea transparenţei în activitate, accesului la informaţia publică şi dezvoltarea parteneriatului între instituţiile statului şi mediul neguvernamental.
Dialogul social şi parteneriatul durabil edificat în ultimii ani între Guvern, sindicate şi patronate este una dintre căile sigure de instaurare a consensului social şi civic în ţară. Guvernul va încuraja acest parteneriat şi mizează pe rezultatele dialogului social.
Deziderat incontestabil al majorităţii concetăţenilor noştri, integrarea ţării în Uniunea Europeană reprezintă prioritatea ireversibilă şi firească a politicii interne şi externe a Guvernului Republicii Moldova. Obiectivul primordial al Guvernului este de a continua transpunerea în viaţă a principiilor acquis-ului comunitar consemnate în multiplele acte normative ale statului nostru, adoptate în procesul de realizare a Planului de Acţiuni „Republica Moldova – Uniunea Europeană”. Prioritatea esenţială a Guvernului în contextul integrării europene este negocierea şi semnarea în cel mai apropiat timp a noului acord politico-juridic cu Uniunea Europeană. Perioada electorală nu trebuie să constituie un impediment pentru acest proces, or noul acord va semnifica o apropiere reală de comunitatea europeană, va asigura nivelul scontat de libertate a circulaţiei cetăţenilor noştri, mărfurilor, serviciilor şi capitalului.
Realizarea plenară a aspiraţiilor poporului nostru de a edifica o Moldovă unită, cu un nivel înalt de securitate politică şi economică, este puternic dependentă de calitatea sistemului de relaţii externe ale statului nostru. Preocuparea de bază a Guvernului în acest domeniu va constitui promovarea unei politici externe conforme normelor internaţionale, bazate pe respectarea reciprocă a principiului suveranităţii şi independenţei statale, pe promovarea şi apărarea intereselor economice şi politice ale statului şi cetăţenilor săi, în corelare deplină cu obiectivul suprem de reunificare a ţării şi integrare europeană a Republicii Moldova. Pe perioada mandatului vom fi preocupaţi de dezvoltarea consecventă a relaţiilor bilaterale şi multilaterale reciproc avantajoase cu ţările vecine, bazate pe principiul respectării suveranităţii şi independenţei statelor, extinderea relaţiilor de cooperare economică, tehnico-ştiinţifică, umanitară şi culturale cu ţările lumii.
Principiul neutralităţii statului, neapartenenţa la oricare dintre blocurile cu caracter militar, consfinţit în Constituţia ţării, reprezintă pentru Guvernul Republicii Moldova pilonul de bază al politicii sale externe şi premisă pentru asigurarea unificării ţării.
O atenţie deosebită vom acorda rolului Moldovei în structurile de cooperare regională, în special acelor în care exercităm în acest an preşedinţia.
Reglementarea diferendului transnistrean şi reintegrarea ţării reprezintă o condiţie de bază pentru existenţa şi prosperarea statului nostru. Natura acestui conflict îi atribuie problemei transnistrene un nivel înalt de complexitate, amplificat evident şi de evenimentele din perioada postelectorală din ţară. Acţiunile iresponsabile ale forţelor politice care au provocat criza politică din ţară sînt capabile să influenţeze în cel mai negativ mod procesul de reglementare a acestui conflict.
Alternarea instrumentariului politico-diplomatic de reglementare a conflictului transnistrean, utilizînd formatul de negocieri „5+2”, cu acţiunile concrete de apropiere pe dimensiunea economică şi socială a celor două maluri ale Nistrului denotă debutul unei dinamici pozitive în procesul de soluţionare a acestui diferend. Acţiunile Guvernului vor fi orientate spre impulsionarea procesului de negocieri, în formatul recunoscut internaţional, asupra viitorului statut juridic special al regiunii transnistrene, cu respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a ţării, dar şi spre sporirea numărului de proiecte economico-sociale implementate în regiune cu suport financiar intern şi extern.
Gestionarea eficientă a crizei economice şi relansarea neîntîrziată a economiei naţionale este o sarcină prioritară a Guvernului. Creşterea economică înregistrată în ultimii ani a fost bazată pe politicile economice stimulatoare a activităţii de antreprenoriat, de îmbunătăţire a climatului de afaceri şi de sporire a atractivităţii investiţionale a ţării. Elemente-cheie în acest proces au fost menţinerea stabilităţii macroeconomice şi promovarea politicilor monetare şi bugetar-fiscale echilibrate. Rămînem fideli acestor abordări şi sîntem hotărîţi să aplicăm măsuri suplimentare în acest context.
În această ordine de idei, în primele şedinţe ale noului Executiv vor fi eliminate sau suspendate reglementările administrative excesive pentru activitatea economică, inclusiv cele ce vizează importul şi exportul. Vor fi radical reduse termenele de eliberare a autorizaţiilor şi licenţelor pentru activitatea economică, iar orice caz de reţinere din vina funcţionarilor statului va fi aspru pedepsit. Succesul acestei acţiuni depinde şi de implicarea comunităţii de afaceri şi patronatelor, iar Guvernul mizează şi va încuraja această atitudine.
În acelaşi context, ne vom preocupa de optimizarea reglementării de stat a activităţii de întreprinzător în scopul delimitării clare a funcţiilor de control ale diferitor organe.
Guvernul este îngrijorat de deficienţele evidente ale mediului concurenţial din ţară şi, în măsura competenţelor, va acţiona în scopul eliminării acestor carenţe. Totodată, elaborarea modificărilor legislative necesare pentru asigurarea unei competiţii economice reale pe piaţa ţării va fi una dintre priorităţile activităţii normative ale Guvernului.
Este necesar de asigurat stabilitatea macroeconomică în ţară. În acest context, în comun cu Banca Naţională a Moldovei vom asigura nivelul adecvat de stabilitate a preţurilor, vor fi promovate politici bugetar-fiscale şi monetare stimulatorii pentru creşterea economică şi activitatea investiţională, inclusiv menite să favorizeze exporturile şi să faciliteze accesul sectorului real al economiei la lichidităţi financiare necesare pentru desfăşurarea activităţilor economice.
Recesiunea economică şi necesitatea onorării obligaţiilor sociale ale statului impun revizuirea cadrului de cheltuieli ale bugetului public naţional. În acest context, vom continua optimizarea cheltuielilor publice neprioritare. Deşi a provocat o rezistenţă acerbă din partea unor conducători ai autorităţilor publice locale şi o politizare inadecvată, vom reduce cu minimum 20% cheltuielile bugetare legate de întreţinerea administraţiei publice la nivel central şi local. Aceste reduceri nu vor viza în nici un fel salariile angajaţilor din sfera socială, inclusiv ale pedagogilor şi medicilor.
În calitate de măsură de susţinere a economiei în perioada crizei, Guvernul va menţine volumul planificat de investiţii publice în infrastructură, efectul acestora fiind unul multiplicator. Vor continua reabilitarea reţelei de drumuri publice, construcţia noilor gazoducte şi sisteme de aprovizionare cu apă şi canalizare. În pofida situaţiei politice instabile, Guvernul va depune toate eforturile pentru implementarea proiectelor investiţionale private deja lansate şi atragerea unor investiţii noi.
O atenţie sporită va fi acordată relansării sectorului real al economiei ţării şi susţinerii producătorilor autohtoni. Protejarea acestora de concurenţa neloială şi crearea condiţiilor favorabile pentru exportul mărfurilor şi serviciilor din ţară este unul din pilonii acestor politici. În vizorul Executivului se vor afla ramurile preponderent afectate de criza economică, inclusiv transporturile, construcţiile, producerea industrială destinată exportului.
O atenţie deosebită se va atrage sectorului agrar. Acest sector reprezintă ramura în care este angajată partea majoră a forţei de muncă din ţară, totodată performanţele agriculturii continuă să fie inferioare celor aşteptate. Această discrepanţă a raportului efort-randament în ramura agriculturii influenţează negativ situaţia economică din ţară şi constituie un impediment serios în creşterea bunăstării populaţiei rurale şi în asigurarea securităţii alimentare a statului nostru. Pe lîngă măsuri de ordin fiscal, Guvernul va acţiona în vederea facilitării accesului produselor agricole pe pieţele externe şi va impulsiona implementarea proiectelor menite să diminueze vulnerabilitatea agriculturii faţă de factorii climaterici.
O prioritate evidentă pentru activitatea Guvernului va constitui şi asigurarea securităţii energetice a ţării. Criza regională a gazelor este departe de soluţionare finală, existînd pericolul real pentru repetarea acesteia. Guvernul va ţine cont de aceste probleme şi va întreprinde toate acţiunile pentru asigurarea unui grad adecvat al securităţii energetice a ţării.
Una dintre îngrijorările esenţiale ale Guvernului se referă la situaţia sistemului de termoficare din ţară. Există pericolul iminent pentru funcţionarea acestui sistem în următorul sezon de încălzire, iar soluţiile viabile pentru depăşirea acestei probleme urmează a fi identificate de autorităţile publice locale în cel mai restrîns termen. Guvernul va avea o atitudine cooperantă cu administraţiile publice locale, care sunt chemate să întreprindă măsuri urgente de remediere a situaţiei din sistemul de termoficare.
Pe lîngă efectele negative pe care le are situaţia de instabilitate politică din ţară asupra economiei, cele mai grave consecinţe ar putea fi resimţite în sectorul social. Politicile accentuat sociale promovate în ultimii ani pot fi sustenabile doar în condiţiile funcţionării eficiente a economiei şi a tuturor structurilor de stat. În aceste condiţii extreme, Guvernul este hotărît să continue consolidarea statului social şi pe durata mandatului va asigura nivelul necesar de asigurare şi asistenţă socială a populaţiei. Ne vom concentra atenţia asupra prevenirii marginalizării celor mai vulnerabile categorii ale populaţiei prin eficientizarea şi o mai bună direcţionare a prestaţiilor de asistenţă socială. Vor fi extinse capacităţile serviciilor sociale adresate persoanelor în nevoie. Începînd cu 1 iulie 2009 va fi implementată următoarea etapă a Legii cu privire la ajutorul social, prin care va fi mărit numărul beneficiarilor de această asistenţă. Va fi asigurată achitarea la timp a pensiilor, indemnizaţiilor şi tuturor plăţilor sociale garantate de stat.
O atenţie deosebită va fi acordată pieţei forţei de muncă şi problemelor majore cu care se confruntă cetăţenii rămaşi fără locuri de muncă şi cei reveniţi în ţară de la munca peste hotare. Acţiunile Guvernului în această direcţie vor fi orientate spre oferirea unui grad mai înalt de protecţie socială a şomerilor, instruirea şi reprofilarea profesională. Împreună cu sindicatele vor fi elaborate şi întreprinse măsuri urgente de asigurare a unui nivel adecvat de protecţie a intereselor salariaţilor.
Cea mai semnificativă cotă a cheltuielilor publice este destinată domeniului social, în particular educaţiei şi ocrotirii sănătăţii. Spre deosebire de sectorul administrativ, în care vor fi aplicate măsuri radicale de optimizare a cheltuielilor, inclusiv prin revederea statelor-tip şi reducerea de unităţi, în acest domeniu vital pentru cetăţenii ţării vor fi menţinuţi parametrii de finanţare şi asigurată o dezvoltare dinamică. În acelaşi timp, toţi profesorii, medicii, lucrătorii din domeniul culturii şi orice alt salariat din sfera bugetară va fi remunerat în strictă corespundere cu legislaţia în vigoare. Mai mult decît atît, în condiţiile restaurării stabilităţii politice în ţară şi revenirii la starea normală de lucruri în stat, toate etapele de majorare a salariilor prevăzute în legislaţia actuală vor fi implementate la timp.
Guvernul va asigura buna funcţionare a sistemului de educaţie, desfăşurarea procesului de admitere în instituţiile de învăţămînt în conformitate cu planurile de admitere aprobate şi începerea normală a anului de studii. Pe durata vacanţei va fi organizată odihna copiilor în multiplele tabere restaurate în ultimii ani.
Va fi asigurată funcţionarea stabilă a sistemului de ocrotire a sănătăţii, inclusiv vor fi intensificate măsurile profilactice pentru protejarea antiepidemică a cetăţenilor statului. În scopul asigurării unui acces mai sporit al populaţiei la produsele farmaceutice, Guvernul va revedea politica de formare a preţurilor de comercializare a medicamentelor, reducînd cota admisă a adaosului comercial şi asigurînd un control riguros al funcţionării pieţei farmaceutice în ţară.
Guvernul va continua implementarea politicilor de susţinere a tineretului. O atenţie sporită va fi acordată încadrării în cîmpul de muncă a absolvenţilor instituţiilor de învăţămînt din ţară. Vor fi finanţate în continuare programele de abilitare economică a tinerilor şi de asigurare cu spaţiu locativ a tinerilor specialişti angajaţi în sfera bugetară în localităţile rurale.
Mandatul Guvernului este extrem de redus în timp, dar viziunea echipei guvernamentale nu se reduce la perioada de pînă la alegerile parlamentare anticipate. Toate acţiunile executivului au ca scop continuarea edificării Republicii Moldova ca stat independent şi suveran, continuarea implementării planurilor strategice de dezvoltare economico-socială a ţării şi depăşirea situaţiei de criză cu cele mai reduse costuri sociale. Această misiune este una dificilă, dar realizabilă în condiţiile conştientizării de către întreaga societate a problemelor cu care se confruntă ţara noastră la momentul actual. Guvernul solicită sprijinul societăţii civile şi cheamă toate forţele politice patriotice din ţară să-şi conjuge eforturile pentru consolidarea şi prosperarea statului nostru”.
