Trimite e-mail | Printeaza
Economie
03.06.2009

ECOnomist:Ruşii şi românii ar putea bloca integrarea sistemului energetic moldovenesc cu cel al UE

Pericolele şi beneficiile pentru Moldova de la acordurile energetice româno-ruse

Republica Moldova ar putea obţine o serie de beneficii economice şi financiare de pe urma realizării acordurilor energetice româno-ruse semnate recent la Moscova. În urma acestor acorduri s-ar putea majora veniturile de la prestarea serviciilor de tranzit de gaze ruseşti în România prin Moldova şi, mai ales, de la serviciile de transport şi tranzitul de energie electrică rusească spre statele din Balcani. În acelaşi timp, realizarea unor prevederi ar putea amâna sau chiar bloca integrarea sistemului energetic al Moldovei în cel european.

Ce prevăd acordurile energetice româno-ruse

Luni, 1 iunie a.c., ministrul român al Economiei, Adrian Videanu, a anunţat că, în urma vizitei efectuate în perioada 20-21 mai, la Moscova, partea română a reuşit să încheie un memorandum cu Gazprom, primul acord din ultimii 20 de ani. „Am semnat primul acord de după 1989 de colaborare directă Romgaz - Gazprom, ce prevede identificarea tuturor posibilităţilor de colaborare", a afirmat Videanu.

Acordul are următoarele coordonate:
- înfiinţarea unei companii mixte ruso-române, deţinută 50%-50% de ambele companii;
- construirea în România a mai multor depozite de înmagazinare a gazelor (unul la Mărgineni, judeţul Neamţ);
- posibilitatea ca gazul achiziţionat de Romgaz de la Gazprom şi păstrat în depozit să fie vândut mai departe;
- construirea unor termocentrale, care să folosească gazul pentru producerea de electricitate.

Ca menţiuni la condiţiile de mai sus, capacitatea totală a depozitelor ar urma să fie de 5-6 miliarde metri cubi, dublul capacităţii actuale a României. "Extinderea colaborării cu Gazprom vizează zona energiei electrice. Ruşii sunt invitaţi să participe la toate proiectele energetice ale României. Ideea este aducerea cât mai aproape de UE a gazelor ruseşti pe timp de vară, când sunt ieftine, şi valorificarea lor împreună pe timpul iernii. Importatorii de gaze vor funcţiona liber şi Romgaz poate importa direct gaze de la Gazprom", a afirmat ministrul român.

Videanu a precizat ca una dintre solicitările părţii ruse a fost realizarea staţiei back-to-back de la Isaccea, astfel încât producătorii de energie din Rusia să tranziteze România către destinaţii precum Grecia, Turcia, Serbia, ţări importatoare de energie. "În septembrie, ne-am propus o întâlnire cu ministrul rus al energiei, Serghei Matko, când vom semna un alt Memorandum de colaborare", a afirmat Videanu.

În prezent, companiile Romgaz şi Petrostar Ploieşti elaborează studiul de fezabilitate pentru depozitul de gaze de la Roman-Mărgineni (care va avea o capacitate de depozitare de circa 2 miliarde de metri cubi de gaze), urmând ca acesta să implice şi consultanţi şi specialişti ai Gazprom, în ideea de a creşte încrederea în cele două companii, ţinându-se cont şi de experienţa pe care Gazprom o are din acest punct de vedere, a mai spus Videanu.

De asemenea, ruşii doresc să se implice în construcţia unei centrale nucleare în România, precum şi să cumpere o serie de hidrocentrale.

Moldova şi depozitul de gaze de la Roman-Mărgineni

Construcţia depozitului de gaze de la Roman-Mărgineni, amplasat la distanţă mică de hotarul moldo-român, ar însemna că Gazprom va spori livrările de gaze în România tranzitând Moldova. Or, altă cale mai scurtă nu există. De altfel, pentru asigurarea cu gaze a Moldovei de peste Prut, a fost prevăzută construcţia conductei Drochia-Ungheni-Iaşi, cu o capacitate de 5 miliarde metri cubi, lungimea de 95 km şi un cost de circa 49 mil. USD.

Proiectul în această variantă a rămas doar pe hârtie, el fiind tărăgănat de lipsa banilor, dar mai ales a lipsei interesului companiei Gazprom pentru el. În consecinţă, în iunie 2008, SRL Moldovatransgaz (o subdiviziune a Moldovagaz), a demarat construcţia gazoductului magistral Bălţi-Ungheni, cu un cost de peste 22 mil. USD şi o capacitate de un miliard de metri cubi pe an. Conducta va fi finalizată până la finele anului curent şi permite realizarea gazificării a zeci de localităţi, iar în viitor ar urma să ducă la conectarea cu sistemul gazier din România. Totuşi, capacitatea conductei este mică şi nu face posibil tranzitul de gaze spre România. Specialiştii de la Moldovatransgaz spun că dacă va fi nevoie, oricând, paralel cu conducta ce se construieşte, va putea fi construită alta cu o capacitate mai mare, special pentru tranzitul de gaze spre România.

Proiectul Ascom-grup a fost uitat
 
De notat că, în anul 2006, a fost semnat un Protocol de Intenţii între Guvernul Moldovei şi compania ASCOM-grup, având drept scop „identificarea şi diversificarea surselor şi pieţelor de gaze naturale, precum şi de energie electrică, pentru aprovizionarea RM" şi „minimalizarea şi excluderea treptată a riscurilor politice şi economice pentru securitatea naţională în domeniul energetic, ce decurg din aprovizionarea RM cu gaze naturale dintr-o singură sursă".

Protocolul prevedea pe lângă livrarea a 2,5-3,0 mlrd. metri cubi de gaze naturale anual din Kazahstan, până în 2016-2018, pentru satisfacerea necesităţilor energetice ale R. Moldova, participarea la construirea depozitului subteran de gaze la Mărgineni, cu conducte de revers racordate la sistemul de distribuire a gazelor naturale în R. Moldova, pentru înmagazinarea unor volume de gaze ca rezervă strategică în caz de calamităţi naturale sau alte evenimente neprevăzute care ar putea provoca o criză energetică în Moldova. Realizarea proiectului, potrivit Ascom, a eşuat din vina guvernului moldovenesc, care nu a depus eforturi pentru a ajunge la înţelegeri cu Gazprom privind tranzitul de gaze din Kazahstan în Moldova.

Staţia back-to-back - o ameninţare pentru integrarea Moldovei în UCTE

Cât despre realizarea staţiei back-to-back de la Isaccea, apoi aceasta va permite extinderea exporturilor de energie electrică produsă de Centrala de la Cuciurgan (regiunea transnistreană) spre destinaţii precum Grecia, Turcia, Serbia, ţări care, potrivit ruşilor, se arată interesate de a importa energie. În prezent, Centrala de la Cuciurgan exportă energie în România şi vinde cantităţi importante consumatorilor din R. Moldova de pe malul drept al Nistrului. Beneficiul R. Moldova de la extinderea exporturilor de energie ar fi plăţile pentru serviciile de transport prestate de Moldelectrica, dar şi realizarea unor investiţii în modernizarea liniilor electrice şi instalaţiilor aferente de înaltă tensiune cu suport financiar rusesc.

Partea proastă a lucrurilor este că grosul veniturilor va ocoli Chişinăul. Or, pe lângă faptul că Centrala de la Cuciurgan este controlată de compania rusă Inter RAO EES, ea nu achită taxe la bugetul de stat al Moldovei.

Realizarea staţiei back-to-back (staţie de cuplare în curent continuu) reprezintă, însă, o ameninţare pentru integrarea sistemului energetic moldovenesc cu cel european, ne-au declarat mai mulţi specialişti. Or, pe lângă faptul că aceasta este foarte scumpă - circa 200 mil. euro, construcţia staţiei ar semnifica amânarea sau chiar blocarea integrării sistemului energetic moldovenesc cu cel al Uniunii Europene.

O staţie back-to-back este realizată pe acelaşi amplasament al unei staţii electrice obişnuite. O asemenea staţie este utilizată, de exemplu, în cazul cuplării reţelelor electrice de frecvenţă diferită (dar şi cuplării a doua reţele electrice care au aceeaşi frecvenţă, dar fără o relaţie stabilită între faze; existenţei unei diferenţe între frecvenţa şi numărul de faze ale celor două reţele; reţele cu moduri de operare diferite).

La ora actuală frecvenţa din sistemul energetic al Moldovei (şi a spaţiului postsovietic) diferă de cea din sistemul energetic al UE şi pentru noi ar fi mai bine să trecem la standardele energetice din UE şi să ne integrăm în acest sistem.

Amintim că în luna mai 2006, după ce Moldova împreună cu Ucraina au depus cerere de aderare la Uniunea pentru Coordonarea Transportului Energiei Electrice (UCTE), Anatoly Ciubais, şeful de atunci al monopolului RAO EES Rossii, şi-a exprimat imediat nemulţumirea pentru acest pas. De atunci ruşii caută pe toate căile să blocheze o posibilă integrare a Ucrainei şi Moldovei în UCTE, iar construcţia staţiilor back-to-back a fost propusă de Rusia şi Ucrainei.
Integrarea directă a republicii noastre la sistemul energetic european va întări securitatea energetică a ţării, iar Moldova şi Ucraina vor putea participa la implementarea unor proiecte transfrontaliere în domeniu, finanţate de investitori străini.

Până în 1991, sistemul energetic al Moldovei a făcut parte din cel al Uniunii Sovietice, iar acum activează în regim paralel cu cel al Ucrainei.

UCTE a fost fondată acum 50 de ani şi reuneşte operatori din 34 de state şi are drept scop facilitarea cooperării operatorilor de transport al energiei electrice pentru asigurarea stabilităţii energetice europene, dezvoltarea interconexiunilor energetice.

 Ion PREAŞCA, ECOnomist

cuvinte-cheie:

Comentarii (0)

 

Sus