Interlic.md

Şeful comisiei pentru afaceri europene din Bundestag Guenther Krichbaum consideră "inacceptabil" modul în care a fost tratat ambasadorul român la Chişinău, iar Germania nu susţine, ca urmare, un nou acord între UE şi Republica Moldova, transmite NewsIn.

"Toate cauzele evenimentelor de luna trecută din R. Moldova trebuie căutate în interiorul Republicii Moldova, ca urmare a unui regim care nu respectă principiile unui stat de drept. Nu este admisibil ca într-o democraţie să nu fie respectată libertatea de opinie şi a presei libere. (...). De asemenea, modul în care a fost tratat ambasadorul României la Chişinău nu este acceptabil", a declarat parlamentarul german Guenther Krichbaum, aflat la Bucureşti într-o vizită de lucru.

Guenther Krichbaum a asigurat România de "solidaritatea Germaniei".

"Atât evenimentele de dinainte de alegeri, cât şi cele de după sunt condamnate în Germania", a declarat şeful comisiei pentru afaceri europene din Bundestag.

"Nu vrem să abandonăm Republica Moldova, şi cu atât mai puţin oamenii ei, dar cred că este nevoie de o presiune mai mare asupra autorităţilor moldovene. În acest sens, ne pronunţăm împotriva înnoirii acordului dintre Uniunea Europeană şi R. Moldova", a punctat Krichbaum

În contextul mai larg al relaţilor internaţionale, Krichbaum a apreciat rolul pe care România şi-l asumă în politica externă, având multe iniţiative de succes, precum Sinergia Mării Negre.

După violenţele de la Chişinău din 7 aprilie şi după anunţarea deciziei autorităţilor moldovene de a impune vize românilor şi de a-l expulza pe ambasadorul României la Chişinău, autorităţile române au spus că acţiunile R. Moldova sunt o provocare la adresa României, dar că Bucureştiul nu va răspunde cu aceeaşi monedă, va păstra o atitudine europeană şi va rămâne un susţinător al R. Moldova din punctul de vedere al ambiţiilor sale euroatlantice. Ministrul de externe Cristian Diaconescu a denunţat acţiunile Chişinăului ca fiind arbitarii şi discriminatorii şi a făcut demersuri la Comisia Europeană, la Parlamentul European şi pe lângă ambasadorii ţărilor UE şi NATO acreditaţi la Bucureşti să îşi demonstreze solidaritatea faţă de România.

UE a hotărât la sfărşitul lunii mai a anului trecut să declanşeze procesul de reflecţie privind elaborarea unui nou cadru de cooperare UE-Republica Moldova. Andrei Stratan, ministrul de externe moldovean, a declarat în iulie 2008, cu ocazia vizitei omologului său român la Chişinău, că ţara sa speră la "un document politic mai avansat, având în vedere rezultatele pozitive de până acum".

Lazăr Comănescu, ministrul de externe al României de atunci, l-a asigurat pe omologul său că România, în calitate de singură ţară membră a UE vecină cu R. Moldova, va insista ca perioada de reflecţie să fie cât mai scurtă şi ca documentul final să consolideze poziţia europeană a Republicii Moldova.

Preşedintele Traian Băsescu, care pledează pentru accelerarea apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeană, declarase la începutul lunii septembrie că va propune la summitul UE din octombrie includerea Moldovei în "pachetul Balcanilor de Vest" şi nu în pachet cu Ucraina, ţară mult mai mare, în raport cu care şansele ar fi inegale.

UE nu a pornit însă negocierile cu R. Moldova pentru un Acord de Asociere şi Stabilizare, amânând decizia în aşteptarea alegerilor din 7 aprilie, iar după evenimentele postelectroale de la Chişinău subiectul nu a mai revenit pe agenda relaţiilor Chişinău-Bruxelles.

În schimb,UE a anunţat în octombrie ca a decis să dezvolte "o cooperare mai ambiţioasă" cu R. Moldova, fără a oferi însă detaliile mai concrete ale acestei cooperări. Practic, a fost găsită o soluţie de compromis, UE oferind prin Parteneriatul Estic extinderea zonei de liber schimb şi facilitarea obţinerii vizelor, dar nu şi perspectiva aderării.