Reprezentanţii misiunii FMI, alfate la Chişinău, şi-au exprimat îngrijorarea faţă de situaţia în sistemul bancar şi cel bugetar. În cadrul unei întrevederi cu premierul Zinaida Greceanîi reprezentanţii FMI au menţionat că urmează a fi identificate instrumente pe termen scurt pentru ameliorarea acestora.
Potrivit serviciului de presă al Guvernului, şeful misiunii FMI Graeme Justice a menţionat că se află la Chişinău pentru a oferi suport Moldovei. Potrivit lui, în cadrul vizitei, se preconizează atingerea unor înţelegeri de ordin general înaintea misiunii formale din luna mai a FMI.
La rândul său, Zinaida Greceanîi a spus că Guvernul are o viziune proprie asupra modalităţilor de depăşire a crizei care urmează a fi pusă în discuţie cu experţii FMI în vederea semnării unui nou program comun.
Misiunea FMI se va afla la Chişinău până la 24 aprilie.
Potrivit economistului Iurie Gotişan, băncile din Moldova se confruntă cu o criză de lichidităţi şi acordă tot mai reticent credite, mai ales ca urmare a scăderii transferurilor realizate de moldovenii din străinătate. „O bună parte din lichidităţile băncilor pînă de curând erau plasate din banii trimişi de moldovenii care lucrează în afara ţării. Odată ce transferurile au scăzut din intensitate - comparativ cu primul trimestru al anului trecut acestea au scăzut cu aproximativ 60 de milioane de dolari - putem spune că actualmente băncile au mai puţini bani în portofoliu", a declarat specialistul în probleme economice.
Principala explicaţie pentru faptul că sectorul financiar-bancar este mult mai reticent în acordarea de credite ar fi, în opinia lui Gotişan, că mai multe companii sau întreprinderi, în special cele de construcţii, nu mai sunt în stare să returneze împrumuturile contractate acum jumătate, un an sau chiar doi în urmă. "Unele instituţii bancare chiar au stopat creditarea pentru persoanele fizice, iar majoritatea dintre ele nu mai acordă credite ipotecare pentru persoanele juridice. Am putea concluziona că sistemul ar fi în criză de lichiditate, cu toate că principalii indicatori bancari, potrivit statisticii Băncii Naţionale, arată contrariul", subliniază economistul. Mai mult decât atât, atrage acesta atenţia, surse bancare arată că depozitele din sistem au scăzut semnificativ faţă de ultimele luni ale anului trecut.
În ceea ce priveşte riscurile, Gotişan spune că, în ciuda faptului că situaţia este dificilă, nu ar exista riscul de faliment al unor bănci. "Însă, dacă tendinţele actuale ar fi de durată, în opinia mea, riscurile ar fi foarte, foarte mari. Iar dacă s-ar ivi o asemenea situaţie, există mai multe mecanisme de prevenire a falimentului unor bănci, cum ar fi fuzionarea unor instituţii cu altele care se află în dificultate de lichidităţi sau atragerea unor lichidităţi financiare din exterior, mă refer la acei actori bancari internaţionali prezenţi pe piaţa locală", susţine economistul.
Potrivit BNM, în martie 2009, soldul depozitelor la vedere în sistemul bancar s-a redus faţă de februarie 2009 cu 369,7 mil. lei sau cu 9,9% şi a constituit 3 mlrd. 354,2 mil. lei. De asemenea, în martie 2009, soldul depozitelor la termen s-a redus cu 1 mlrd. 191,5 mil. lei (21,1%) faţă de februarie 2009, constituind 8 mlrd. 192,9 mil. lei. Totodată, soldul depozitelor în valută străină s-a majorat cu 728,3 mil. lei (7,1%), constituind 10 mlrd. 951,3 mil. lei.
