Într-un comunicat difuzat luni, 16 martie, Academia de Ştiinţe din Moldova a prezentat originea crizei mondiale şi consecinţele ei asupra Moldovei. De asemenea, AŞM a propus unele măsuri de depăşire a crizei în Moldova. Astfel, AŞM a propus crearea de urgenţă a Consiliului Naţional Anticriză.
Potrivit AŞM, urmează a fi îmbunătăţit mediul de afaceri, inclusiv cel investiţional; de susţinut dezvoltarea domeniilor scientointensive şi ale celor cu pondere mare a manoperei; de sporit gradul de credibilitate al sistemului bancar; de lichidat impedimentele reformelor - birocratismul excesiv, unele bariere reglatorii artificiale, corupţia etc.
De asemenea, AŞM consideră că este necesară instaurarea în societate un consens politic ce ar avea efecte benefice în spaţiul intern, dar şi pentru o imagine favorabilă a ţării în restul lumii.
Referindu-se la efectele crizei mondiale asupra Moldovei, AŞM menţionează că acestea vor constitui în reducerea remitenţelor. Dar fenomenul dat poate avea şi efecte pozitive - va conduce inevitabil la micşorarea importurilor, iar acestea, la rîndul lor, vor stimula creştea economiei reale pentru a completa vacuumul de mărfuri de pe piaţa internă, susţine AŞM.
"Va fi afectat sectorul real al economiei, în special, va spori vulnerabilitatea întreprinderilor mici şi a agenţilor economici din sectorul agrar, se va majora cifra angajaţilor intraţi în şomaj.
Valuta naţionala este expusă pericolului de a se devaloriza. In acest context pe piaţa valutară se manifesta deja o creştere substanţială la cumpărarea valutelor forte. Pe de altă parte, deprecierea leului poate avea şi efecte pozitive, conducînd şi el la diminuarea importurilor, dar şi la favorizarea exporturilor. Iar exportul, după cum se ştie, pentru a face faţă competitivităţii implică sporirea calităţii mărfurilor autohtone, conformîndu-le la standardele europene.
Vor scădea veniturile la buget şi puterea de cumpărare a populaţiei. Deseori în această situaţie se invocă revenirea masivă a celor plecaţi la muncă peste hotare. Dar analiza ne arată că fenomenul este lipsit de temei, dat fiind faptul că majoritatea din ei practică activităţi, neatractive pentru populaţia statelor gazdă", se mai arată în comunicatul Academiei de Ştiinţe din Moldova.
