Ucraina este pregătită să reia reuniunile trilateralei România - Ucraina - Republica Moldova, întrucât este un format folositor, care trebuie exploatat, a declarat joi pentru NewsIn ambasadorul Ucrainei la Bucureşti Markian Kulik.
"Ucraina este pregătită să reia formatul trilateralei România - Ucraina - R. Moldova. Sigur, trebuie agreate datele, întâlnirile şi alte detalii, dar noi credem că este un format folositor care trebuie exploatat, iar Ucraina este pregătită să coopereze în acest sens", a afirmat ambasadorul ucrainean Markian Kulik, prezent la Ministerul Afacerilor Externe cu ocazia lansării volumului bilingv "Securitate societală în regiunea trilateralei România-Ucraina-Republica Moldova".
Autorităţile române s-au arătat la rândul lor deschise către acest format de cooperare. "Trilaterala nu a murit, ea există atunci când părţile au un interes în existenţa ei. România speră că în curând va avea loc o astfel de reuniune trilaterală", a declarat Răduţa Matache, secretar de stat pentru afaceri europene în MAE.
În acest context, Răduţa Matache observat că dialogul cu R. Moldova "nu e la o intensitate firească", afirmând că autorităţile române şi-ar dori ca relaţiile să fie mai consistente.
Totodată, ambasadorul Markian Kulik este de părere că în zonă există numeroase probleme "comune, nu similare, care nu se pot rezolva decât printr-un efort comun a celor trei state".
Trilaterala România-Ucraina-R. Moldova a fost înfiinţată în 1997, când ministru de externe era Adrian Severin, dar acest format nu a fost folosit în mod coerent şi nu a reuşi să îşi materializeze obiectivele. Din 1997 a mai avut loc o singură întâlnire trilaterală la nivel de şefi de stat, în 1998. Principalul obiectiv al acestei trilaterale este asigurarea unei zone de securitate şi stabilitate şi încurajarea relaţiilor economice.
Referitor la paşii concreţi care se pot întreprinde pentru realizarea trilateralei, Kulik a evidenţiat demersurile întreprinse deja de ţara sa. "Ucraina a propus deja din timpul verii reinstituirea trilateralei şi aşteptăm să primim un răspuns de la partenerii noştri români şi moldoveni, ca apoi să ne coordonăm în ceea ce înseamnă organizarea. Ucraina s-a oferit să găzduiască întâlnirile trilateralei, dar agendele şefilor de stat şi ale miniştrilor sunt extrem de aglomerate şi de aceea este mai greu să stabilim atât de repede ceva clar. Această idee este deja lansată pe orbită, numai că în diplomaţie nimic nu se întâmplă într-o singură zi", a subliniat el.
Lucrarea "Securitate societală în regiunea trilateralei România-Ucraina-Republica Moldova", ai cărei coordonatori sunt Iulian Chifu, director al Institutului pentru Prevenirea Conflictelor şi Early Warning (România), Oazu Nantoi, director de programe la Institutul pentru Politici Publice (R. Moldova) şi Oleksandr Suşko, director al Institutului pentru Cooperare Euroatlantică (Ucraina), abordează teme delicate precum identitatea naţională, limba şi interpretarea diferită a istoriei.
Una dintre recomandările formulate de autori pentru Republica Moldova este adoptarea unei declaraţii la nivel înalt care să accepte ambele autoidentificări - "moldovean" şi "român" - demers care ar constitui baza unei coeziuni sociale şi a unei colaborări productive.
De asemenea, lucrarea recomandă ca în Constituţia Republicii Moldova să fie introdusă formula "limba română". Totodată, autorităţile moldovene ar trebui să respingă "politizarea elementelor legate de interpretarea istoriei". Iulian Chifu a declarat, în legătură cu "declaraţia de conciliere" că aceasta este necesară pentru a pune capăt divergenţelor şi pentru a putea încetăţeni ideea că în România şi R. Moldova se vorbeşte aceeaşi limbă şi că cetăţenii ambelor state au identitate românească.
În ceea ce priveşte minoritatea românofonă din Ucraina, experţii recomandă ca autorităţile de la Kiev să îşi păstreze atitudinea neutră şi imparţială faţă de "moldovenismul" urmat ca politică de stat de către R. Moldova împotriva "românismului" inerent în politicile României. În plus, volumul arată că Ucraina ar trebui să adopte "un adevărat tratament egal al tuturor grupurilor minoritare".
Pentru Guvernul României, recomandările sunt mai mult generale, precum creşterea ratei naşterilor, eliminarea sărăciei şi stoparea lipsei de forţă de muncă.
Ceilaţi doi coordonatori ai volumului, ucraineanul Oleksandr Suşko şi moldoveanul Oazu Nantoi, au insistat asupra problematicii cetăţeniei, în contextul conflictului din Georgia.
"Din momentul în care Rusia a declarat în august că îşi va apăra cetăţenii, oriunde s-ar afla aceeştia, şi s-a folosit de pretextul cetăţeniei pentru a invada un alt stat suveran, atunci conceptul de cetăţenie primeşte altă conotaţie. În R. Moldova există un număr mare de cetăţeni ruşi şi este normal ca în acest context declaraţiile să creeze un sentiment de nesiguranţă", a punctat Nantoi.
La rândul său, Oleksandr Suşko a explicat că acţiunile Rusiei din august au arătat cât de departe poate să ducă un "un concept atât de simplu perecum cetăţenia". "Modul în care Rusia a interperat acest concept a dus la răsturnarea ordinii internaţionale şi la destabilizarea zonei. Conflictul din Georgia ne-a atras atenţia că trebuie să fim pudenţi când avem de-a face cu astfel de noţiuni", a conchis Suşko.
Sursa: NewsIn
