Trimite e-mail | Printeaza
Externe
20.08.2008

România şi Ucraina cer misiuni de menţinere a păcii în conflictele îngheţate în spaţiul ex-sovietic

România şi Ucraina au o poziţie comună în ceea ce priveşte ineficienţa actualelor mecanisme de menţinere a păcii stabilite pentru conflictele îngheţate din spaţiul ex-sovietic şi cer găsirea unor noi soluţii în acest sens, au declarat miercuri, într-o conferinţă de presă la Kiev, preşedinţii român, Traian Băsescu, şi ucrainean, Viktor Iuşcenko.

De asemenea, România şi Ucraina împărtăşesc opinia potrivit căreia soluţia militară în cazul războiului din Osetia de Sud, de acum două săptămâni, nu poate fi acceptată şi pentru celelalte conflicte îngheţate din regiune, iar menţinerea integrităţii teritoriale şi suveranităţii naţionale a ţărilor din zonă este un element fundamental al dreptului internaţional, de la care nu trebuie abdicat.

"Trebuie să se caute alte mecanisme pentru a găsi soluţii la conflictele îngheţate, nu pentru a le menţine şi a le crea condiţii să izbucnească oricând, cu urmări pentru întreaga regiune", a afirmat Traian Băsescu.

El a detaliat că eventuale soluţii în acest sens pot fi o misiune a Uniunii Europene în componenţa PESA sau o misiune sub mandat OSCE.

Şeful statului român a cerut Federaţiei Ruse să acţioneze cu "prudenţă şi moderaţie", având în vedere evoluţiile neprevăzute şi neplăcute pentru regiune care pot apărea în continuare.

Preşedintele Băsescu a avertizat că şi în cazul Transnistriei mecanismele care permit izbucnirea unui scenariu de tipul celui din Osetia de Sud sunt "duse până la limită", însă în prezent nu există condiţiile politice în acest sens, datorită modului în care Republica Moldova, Federaţia Rusă şi Ucraina au gestionat acest conflict îngheţat.

"Mecanismul Kosovo, repetat identic în Osetia de Sud, poate să fie aplicat şi în Transnistria, el poate să izbucnească oricând", a subliniat Traian Băsescu.

Şeful statului român a arătat că prioritatea în prezent, după conflictul din Georgia, nu este stabilirea responsabilităţilor, ci consolidarea acordului de încetare a focului negociat de preşedintele Franţei.

Traian Băsescu a adăugat că în acordul respectiv nu este menţionat principiul integrităţii teritoriale şi suveranităţii naţionale a Georgiei, însă acesta este prezent în documentul oficial al reuniunii CAGRE a miniştrilor de Externe ai Uniunii Europene din 13 august şi în Rezoluţia Consiliului NATO din 19 august.Iar pentru ca unitatea ţărilor din zona Mării Negre cu ţările NATO şi UE să fie mai puternică, trebuie ca statele riverane şi din regiunea extinsă a Mării Negre să adere la cele două documente ale UE şi NATO, a spus preşedintele Băsescu.

Preşedintele Viktor Iuşcenko a subliniat că trebuie să fie considerat "inadmisibil" ca aceste conflicte să fie rezolvate printr-o dezvoltare militară a evenimentelor şi că nu trebuie discutate principiile inviolabilităţii frontierelor, integrităţii teritoriale şi suveranităţii naţionale a oricărui stat, aşa cum au fost convenite ele în Actul Final de la Helsinki. El a adăugat că OSCE şi comunitatea internaţională trebuie să facă presiuni pentru ca între Rusia şi Georgia să se ajungă la o înţelegere, menţionând, de asemenea, îngrijorarea pentru faptul că trupele ruse nu au început să fie retrase, aşa cum a fost prevăzut în Acordul de încetare a ostilităţilor.

Viktor Iuşcenko a spus că a convenit cu Traian Băsescu ca România şi Ucraina să se implice puternic în acordarea ajutoarelor umanitare pentru Georgia şi în organizarea viitoarei Conferinţe internaţionale a donatorilor în vederea reconstrucţiei acestei ţări.

Pe de altă parte, preşedintele Băsescu a subliniat că România continuă să sprijine ideea acordării MAP (statutul de ţară candidată la NATO) pentru Ucraina şi Georgia la conferinţa NATO ce va avea loc în luna decembrie a acestui an, cu menţiunea că acestea trebuie să îndeplinească criteriile necesare. "Până în decembrie este suficient timp pentru a fi îndeplinite", a adăugat Traian Băsescu.

De asemenea, şeful statului român a subliniat că situaţia din Georgia poate pune sub semnul întrebării politica energetică a UE în zona Mării Negre şi a asigurat că România va face toate eforturile ca aceasta să nu fie "împiedicată" şi să fie dezvoltată pe mai departe.

Întrebat în legătură cu situaţia din Crimeea şi problema flotei ruseşti din Marea Neagră, preşedintele Băsescu a subliniat că România consideră problema din Crimeea o chestiune bilaterală între Ucraina şi Rusia, iar preşedintele Iuşcenko a arătat că trebuie reluat dialogul cu Moscova în ceea ce priveşte staţionarea flotei.

"Toate aspectele, inclusiv cele incomode, trebuie depăşite şi discutate deschis, pentru a putea fi rezolvate pentru totdeauna", a spus Viktor Iuşcenko, care nu a uitat să sublinieze că pentru Ucraina nu există altă alternativă în ceea ce priveşte garantarea integrităţii sale teritoriale decât aderarea la Alianţa Nord-Atlantică, la fel ca şi celelalte ţări ale Europei de Est care acum 20 de ani erau membre ale Tratatului de la Varşovia.

Preşedintele Traian Băsescu efectuează miercuri şi joi un turneu în Ucraina, Republica Moldova, Azerbaidjan, Georgia şi Turcia. AGERPRES

cuvinte-cheie:

Comentarii (0)

 

Sus