Trimite e-mail | Printeaza
Externe
16.08.2008

Război în Caucaz: George Bush spune că Abhazia şi Osetia de Sud trebuie să aparţină Georgiei

Preşedintele SUA consideră că se poate vorbi despre unele progrese în criza georgiană. Acceptarea de către Rusia a planului de pace cu Georgia este o sursă de "speranţă", a afirmat şeful Casei Albe, după ce a primit-o la Crawford pe Condoleezza Rice, secretarul de stat, pentru a-i prezenta raportul despre vizitele sale la Paris şi Tbilisi, în urma cărora l-a determinat pe preşedintele georgian să semneze, vineri, planul de pace propus de Franţa şi acceptat de Moscova.

 "Acum trebuie ca Rusia să onoreze acordul şi să-şi retragă trupele", a adăugat preşedintele american.

Preşedintele Dmitri Medvedev a semnat astăzi la Kremlin, armistiţiul mediat de preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy. Teoretic, în aceste condiţii trupele ruse ar trebui să înceapă retragerea din Georgia. În fapt însă, ministrul rus de externe a anunţat că armistiţiul nu prevede termene pentru retragere, iar trupele ruseşti continuă să înainteze în spaţiul georgian. 

Drumul spre Gori a fost blocat azi de vehicule militare. Soldaţii ruşi nu i-au lăsat să treacă decât pe georgienii refugiaţi din zona ocupată.

Nu există până acum nicio explicaţie legală pentru care armata a înaintat încă 25 de kilometri. Sunt însă zvonuri că ruşii consideră că în dreptul localităţii Kaspi se află graniţa dintre Osetia de Sud şi Georgia. Dacă se întâmplă aşa şi dacă ruşii trasează aici o nouă graniţă, atunci Georgia va pierde o bucată importantă din teritoriul său.Militarii ruşi au ocupat deja poziţii fortificate pe dealurile din zonă. Practic, la Kaspi, militarii georgieni stau faţă în faţă cu trupele ruse, susţinute de tancuri şi vehicule blindate. De la Kaspi spre Tbilisi, drumul este controlat de armata georgiană.

Aviaţia rusă a incendiat astăzi şi un parc natural georgian celebru. Celebrul parc natural din defileul Borjomi era în flăcări sâmbătă, după un bombardament al aviaţiei ruse, a anunţat Ministerul georgian de Externe, citat de AFP."Defileul Borjomi arde după un bombardament incendiar lansat ieri (vineri - n.red.) de elicoptere ruse, în pădurea din acest parc naţional", potrivit unui comunicat al ministerului.

Preşedintele rus, Dmitri Medvedev a semnat astăzi planul de încetare a luptelor cu Georgia

Preşedintele rus Dmitri Medvedev a semnat astăzi planul negociat de Franţa în vederea încetării luptelor cu Georgia, a anunţat Kremlinul.Dmitri "Medvedev i-a informat pe membrii Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse că a semnat documentul", a declarat Natalia Timakova, purtătoare de cuvânt a Preşedinţiei.Preşedinţii francez Nicolas Sarkozy şi rus Dmitri Medvedev au examinat vineri seara la telefon chestiunile referitoare la semnarea finală a principiilor pentru o reglementare în Georgia, a anunţat Kremlinul.Astăzi diplomaţia americană a trimis prin fax, Rusiei acordul pentru încetarea focului semnat vineri, la Tbilisi, de preşedintele georgian Mihail Saakaşvili. Documentul semnat de Saakaşvili "este identic celui semnat anterior de liderii Abhaziei şi Osetiei de Sud", cele două teritorii separatiste georgiene, a declarat un responsabil din minister.Acordul, negociat de Franţa şi "clarificat" vineri pentru georgieni de secretarul american de stat Condoleeza Rice, trebuia să mai fie semnat şi de Rusia.Anterior acestor anunţuri, o sursă din Ministerul rus de Externe declara că Rusia vrea să vadă semnătura preşedintelui georgian pe planul de pace înainte de a face orice mişcare în conflictul dintre cele două ţări.Moscova va trebui astfel să înceapă retragerea trupelor sale, care au intrat pe teritoriul Georgiei în urma conflictului armat declanşat după ofensiva eşuată din 7 august a Guvernului de la Tbilisi de preluare a controlului în Osetia de Sud.

 

Georgia şi-a completat, marţi, plângerea depusă împotriva Rusiei la Curtea Internaţională de Justiţie, cerând instanţei să ia măsuri pentru "protejarea cetăţenilor săi" de "discriminare rasială", potrivit unui comunicat al CIJ.

Georgia "cere Curţii să ia măsuri de conservare pentru a proteja drepturile ce decurg din convenţia internaţională pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială, fiind vorba despre protejarea cetăţenilor săi de violenţele pe care le comit, în mod discriminatoriu, forţele armate ruse în complicitate cu miliţiile separatiste şi mercenari străini", se arată în comunicat.

O asemenea cerere permite o decizie rapidă din partea CIJ, în timp ce o decizie pe fondul unei plângeri poate dura luni de zile. În acest context, Georgia aşteaptă în special de la CIJ să ordone Moscovei "să pună capăt şi să renunţe imediat la încălcările drepturilor omului care vizează în mod discriminatoriu persoanele de origine georgiană, atacurile împotriva civililor sau bunurilor cu caracter civil, crimele, deplasările forţate, negarea accesului la ajutor umanitar, jafurile şi distrugerile generalizate ale oraşelor şi satelor".

Georgia vrea ca Rusiei să i se interzică "orice măsură care ar perpetua negarea dreptului refugiaţilor să se întoarcă" în Osetia de Sud, Abhzia şi regiunile vecine acestora din Georgia, dar şi în teritoriul său aflat sub ocupaţie sau control efectiv rus.

În cererea sa, Georgia reiterează acuzaţiile expuse în cea de marţi. "De la începutul anilor '90, Federaţia Rusă, acţionând în complicitate cu mercenari şi forţe separatiste din regiunile georgiene Osetia de Sud şi Abhazia, practică o politică de discriminare etnică sistematică la adresa populaţiei de origine georgiană şi din alte grupuri", potrivit Tbilisi.

Georgia afirmă, pe de altă parte, că "la 8 august 2008, Federaţia Rusă (...) a întreprins o adevărată invazie militară a teritoriului georgian", care ar fi cauzat moartea a sute de civili şi distrugerea de bunuri civile.

Marţi, Georgia sesizase cea mai înaltă instaţă juridică a Naţiunilor Unite împotriva Rusiei, acuzând Moscova de "epurare etnică". Plângerea se referă la perioada 1993-2008, care acoperă prezenţa forţelor ruse de menţinere a păcii în cel două regiuni separatiste proruse Abhazia şi Osetia de Sud.

Rusia a folosit bombe cu submuniţii în Georgia, susţine HRW

Rusia a folosit bombe cu submuniţii în zonele locuite din Georgia, ceea ce a provocat moartea a cel puţin 11 persoane, acuză vineri într-un comunicat organizaţia neguvernamentală americană Human Rights Watch (HRW) care activează în domeniul apărării drepturilor omului, scrie NewsIn.

HRW a spus că a ajuns la această concluzie după ce a vorbit cu mai multe victime, medici şi militari din Georgia, dar şi după examinarea unor fotografii ale impactului lăsat de astfel de bombe şi după analizarea unor înregistrări video făcute în momentul atacurilor. Ministerul rus al Apărării nu a fost în măsură deocamdată să comenteze aceste informaţii.

Bombele, de tip RBK-250, au fost lansate la 12 august deasupra oraşului Ruisi, din regiunea Gori, în apropiere de regiunea separatistă Osetia de Sud. Atacul s-a soldat cu trei morţi, afirmă HRW. În aceeaşi zi, oraşul Gori a fost lovit, de asemenea, de mai multe bombe cu submuniţii şi cel puţin opt civili au murit, printre care şi jurnalistul olandez Stan Storimans, potrivit HRW. Alte zeci de persoane au fost rănite, printre care şi un alt jurnalist israelian, Zadok Yehezkeli.

HRW notează că Rusia nu s-a alăturat Conferinţei de la Oslo din februarie 2007, care cere interzicerea armelor cu submuniţii şi la care au subscris de atunci circa 100 de ţări. Bombele de acest tip nu numai că ucid şi rănesc civilii în momentul în care sunt lansate, însă lasă deseori submuniţii neexplodate, care se transformă în adevărate mine, precizează HRW.

Armata rusă controlează o treime din teritoriul Georgiei şi a adus "mii şi mii de soldaţi" din trupe neregulate care se dedau la jafuri şi violuri asupra populaţiei civile, a acuzat joi preşedintele georgian Mihail Saakaşvili.

"Armata rusă, însoţită trupe neregulate, se deplasează (pe teritoriul Georgiei - n.r.) alături de hoţi, violatori, piromani", a spus Saakaşvili, estimând numărul acestora la "mii şi mii". El a spus că "o treime" din teritoriul georgian este sub controlul militarilor ruşi, după ce luni afirmase că ei ocupă "cea mai mare parte" a ţării.

Preşedintele georgian a acuzat armata rusă că a distrus oraşul Ţhinvali, capitala Osetiei de Sud, regiune separatistă asupra căreia Tbilisi a încearcat să preia controlul prin forţă în urmă cu o săptămână, ceea ce a dus la actualul conflict ruso-georgian. "Atunci când armata georgiană a preluat controlul la Ţhinvali, ruşii au lansat o ploaie de bombe, reducând acest oraş la stadiul de ruină, exact aşa cum au făcut în Groznîi", capitala Ceceniei, a spus preşedintele georgian.

Rusia a spus că ofensiva declanşată de Georgia este cea care a dus la distrugerea capitalei Osetiei de Sud, soldându-se cu 1.500 de morţi, însă acest bilanţ nu poate fi verificat. Saakaşvili a acuzat încă o dată Rusia de "epurare etnică" în regiunile separatiste Osetia de Sud, Abhazia şi în împrejurimi, ceea ce a dus la plecarea în masă a etnicilor georgieni din aceste zone.

Trupe şi blidate ruse erau desfăşurate, joi,  în jurul a trei oraşe georgiene, iar presiunea internaţională continuă să crească asupra Moscovei în legătură cu această prezenţă militară în mai multe regiuni ale Georgiei, scrie NewsIn. Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, a declarat că este "extrem de îngrijorat" în legătură cu situaţia umanitară din Georgia şi a cerut oprirea abuzurilor.

În oraşul georgian Gori, situat la vest de capitala Tbilisi, corespondenţii a mai multe agenţii de presă internalionale au povestit că au văzut urme ale jafurilor, iar populaţia locală acuză miliţiile din provincia vecină Osetia de Sud de comiterea acestor furturi. "Furau maşini şi spărgeau magazine", a povestit un localnic în vârstă de 72 de ani. "Vorbeau limba osetă", a subliniat el.

Ruşii au promis că vor pune capăt jafurilor, însă bărbaţi îmbrăcaţi într-un fel de uniforme de camuflaj au furat, joi, maşinile unor jurnalişti şi reprezentanţii ai misiunii Naţiunilor Unite, iar un lunetist a împuşcat o corespondentă a televiziunii georgiene, rănind-o la braţ. Magazinele au fost vandalizate şi sunt puţine maşini parcate pe străzi.

Preşedintele georgian Mihail Saakaşvili a declarat că Rusia se află în spatele unei "politici deliberate de epurare etnică". "Pot dovedi acest lucru, organizaţiilor internaţionale au adus mărturii care susţin ceea ce spun", a subliniat el, într-un briefing pentru presa străină. Comandanţii ruşi spuseseră că vor preda controlul oraşului Gori, situat la 60 de kilometri de capitala Tbilisi şi în apropiere de principala autostradă Georgiei. Însă oficiali georgieni au spus ulterior că se pare că această predare a controlului de către ruşi a fost amânată.

În oraşul-port Poti, unde se află un mic terminal petrolier, martori oculari spun că au văzut tancuri ruse joi dimineaţă, însoţite de camioane care transportau trupe în zona portului. Astăzi mai mulţi martori au declarat că în cursul dimineţii forţele ruse au încărcat  în camioane şi elicoptere, containerele şi echipamentele găsite în portul şi aeroportul din oraşul Poti, situat în vestul Georgiei.

Statul Major rus a afirmat că prezenţa "trupelor ruse de menţinere a păcii" la Poti este legitimă, la două zile după ce Rusia a semnat armistiţiul propus de Franţa, şi a spus că Gori nu se află decât forţe de recunoaştere. Armistiţiul mediat de Sarkozy conţine o clauză ce permite forţelor ruse "să implementeze măsuri suplimentare de securitate" până la venirea observatorilor internaţionali.

În oraşul Zugdidi, vestul Georgiei, în apropiere de regiunea separatistă Abhazia, jurnaliştii spun că au văzut o coloană de mai mult de 100 de vehicule militare, inclusiv 40 de blindate, la doi kilometri de centrul oraşului. Scopul prezenţei lor nu era clar. "Nu ştim ce fac aici, de ce o forţă atât de mare", a declarat premierul georgian Lado Gurghenidze, într-o teleconferinţă. O explicaţie ar putea fi că încearcă să se lupte cu populaţia civilă, a spus el.

Armata rusă a ocupat unele regiuni din Georgia după ce georgienii au lansat un atac, săptămâna trecută, asupra teritoriului separatist Osetia de Sud, care şi-a proclamat independenţa faţă de Tbilisi în anii '90. Conflictul ruso-georgian a fost resimţit şi pe pieţele petroliere, având în vedere că Georgia este traversată de conducte ce transportă petrol de la Marea Caspică, şi a produs îngrijorare în Occident, care se teme că violenţele vor scăpa de sub control. Un al doilea avion militar american cu ajutoare umanitare a sosit joi în Georgia, un gest care exprimă solidaritatea Statelor Unite. Preşedintele georgian Mihail Saakaşili a criticat totuşi Statele Unite pentru că nu au acţionat suficient de ferm pentru a-l ajuta.

Şi comandantul adjunct al Statului Major rus, Anatoli Nogoviţin, a criticat, la rândul lui, ajutorul american pentru Georgia. "Avem informaţii potrivit cărora avioane americane transportă ajutoare umanitare pe aeroportul din Tbilisi, deşi ei susţin că noi am bombardat aeroportul în urmă cu două zile", a spus el. "Să-i întrebăm dacă vor invita presa să verifice transportul. Este sau nu unul umanitar? Ce este în acest transport? Este o chestiune care îngrijorează foarte mult Rusia", a subliniat el.

Preşedintele francez Nicolas Sarkoyzy, artizanul unui acord de încetare a focului aprobat marţi de cele două părţi, a declarat că Secretarul de Stat american Condoleezza Rice va merge, vineri, la Tbilisi pentru a obţine semnătura lui Saakaşvili pe acordul de pace, ceea ce va consolida armistiţiul. "Dacă mâine preşedintele Saakşavili semnează textul pe care l-am negociat cu preşedintele Medvedev, atunci retragerea trupelor ruse poate începe", a spus liderul francez.

Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a declarat însă: "Putem uita de negocieri legate de integritatea teritorială a Georgiei, pentru că este imposibil ca Osetia de Sud şi Abhazia să fie obligate să accepte cu forţa o revenire sub suveranitatea georgiană".

Secretarul american al Apărării, Robert Gates, a avertizat că relaţiile Washingtonului cu Rusia pot fi "afectate pentru mai mulţi ani", dacă Moscova nu îşi reconsideră "atitudinea agresivă" faţă de Georgia, ţară aliată Statelor Unite. "Aceasta va fi o criză semnificativă în relaţia dintre Rusia şi Statele Unite. Pericolul este ca ambele părţi să considere că nu trebuie să dea înapoi", a comentat Michael Cox, profesor de relaţii internaţionale la London School of Economics. "Este la posibil să ne aflăm abia la începutul crizei, şi nu la la sfârşitul ei", a subliniat el.

Într-un gest de natură să deterioreze şi mai mult relaţiile ruso - americane, Polonia a acceptat joi să găzduiască amplasarea unor elemente ale scutului antirachetă pe teritoriul său, după ce Washingtonul a îmbunătăţit termenii acordului în contextul crizei din Georgia. Rusia consideră scutul american antirachetă în Europa de Est o aminenţare la adresa securităţii sale.

În plus, extinzând ramificaţiile conflictului, Ucraina, ţară vecină Rusiei, a anunţat că armata sa va supraveghea aplicarea unui decret prezidenţial care prevede ca vasele ruseşti ancorate la Sevastopol să solicite permisiunea autorităţilor ucrainene pentru a ieşi sau reveni în port. Decizia a dus la o reacţie vehementă din partea Moscovei. Statul Major rus a calificat-o drept "ilegitimă" şi a insistat că flota rusă se supune doar ordinelor comandantului-şef de la Kremlin.

Conflictul dintre Georgia şi Rusia se intensifică şi pe plan diplomatic. Pe fondul unui apel universal la încetarea imediată a focului şi decretarea unui armistiţiu, Moscova a fost ameninţată voalat şi de Statele Unite şi de Uniunea Europeană cu răcirea relaţiilor bilaterale, în cazul în care va continua intervenţia pe teritoriul georgian.

Rusia a cerut ONU să-şi retragă observatorii din Abhazia, a declarat pentru AFP, Chota Outiachvili, purtător de cuvânt al ministerului georgian de Interne. Generalul rus Anatoli Krulev a fost rănit lângă Ţhinvali, în Osetia de Sud.Statele Unite au cerut, miercuri, convocarea unei reuniuni extraordinare a miniştrilor de Externe din NATO pentru a discuta problema Georgiei, a declarat o purtătoare de cuvânt a Alianţei, citată de AFP. "Washingtonul a cerut miercuri organizarea unei reuniuni a miniştrilor de Externe din NATO şi sunt în curs consultări pentru a o organiza la începutul săptămânii viitoare", a anunţat Carmen Romero. 

Rusia şi Georgia se acuză reciproc de începerea atacurilor. Oficialii georgieni spun că ruşii au atacat teritoriul georgian. Oficialii georgieni susţin că Rusia a bombardat oraşul de frontieră Kareli şi oraşul Gori, din estul ţării. Moscova dezminte informaţia, dar reclamă moartea unor soldaţi ruşi ai forţelor de menţinere a păcii.

Sursa: Realitatea.net 

 

cuvinte-cheie:

Comentarii (0)

 

Sus