Interlic.md

Parlamentul Moldovei va examina la 4 iulie curent proiectul Legii cu privire la modificarea Legii privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice din 4 mai 2007, ce stabilea o listă a întreprinderilor nepasibile privatizării.Prin modificările menţionate se prevede excluderea din această listă a trei CET din Moldova – „CET-1”, „CET-2” (Chişinău) şi „CET-Nord” (Bălţi), a companiei aeriene „Air Moldova”, precum şi a complexului hotelier „Codru”. Autorii proiectului de lege motivează scoaterea la vânzare a CET-urilor prin faptul că, la moment, Moldova nu dipsune de suficiente capacităţi de generare a energiei electrice pe partea dreapta a Nistrului fapt ce duce la dependenţa directă a ţării noastre de sursele energetice externe, în special de energia electrică importată din Ucraina.„In aceste condiţii, apare stringenta necesitate de a extinde capacităţile de generare a energiei electrice, în special prin asigurarea modernizării utilajului existent, utilizării mai eficiente a materiei prime în cadrul centralelor electrice de termificare. In vederea soluţionării problemei abordate, este necesară atragerea investiţiilor private în capacităţile de generare a energiei electrice, fapt ce va contribui la asigurarea securităţii energetice a ţării şi reducerea dependenţei acesteia de sursele energetice externe”, se arată în nota explicativă a proiectului de lege. Cu privire la privatizarea companiei aeriene “Air Moldova”, autorii proiectului de lege menţionează că în majoritatea ţărilor europene, companiile care activează în segmentul transportului aerian, sunt private şi în condiţiile concurenţei dure sunt impuse să renoveze permanent parcul de aeronave, iar insuficienţa mijloacelor financiare proprii nu permite aceasta, sau să se reprofileze în companii de tip „low-cost".De asemenea, autorii proiectului admit că dezvoltarea sectorului hoterlier în Republica Moldova lasă de dorit: încă nu sunt prezenţi reprezentanţi ai reţelelor hoteliere cu renume mondial. În acelaşi timp, statul menţine în proprietate unele hotele, avînd posibilităţi destul de modeste pentru renovarea acestora şi asigurarea unui nivel înalt de calitate. „Astfel, considerăm oportun ca în dezvoltarea reţelelor hoteliere accentul să fie pus pe atragerea capitalului privat”.De notat că anterior, reprezentantul concernului Gazprom, Anatoli Podmîşalski a comunicat că, „Gazprom”-ul intenţionează să obţină pachetele de control ale celor trei CET din Moldova. Anul trecut „Gazprom”-ul a transmis spre examinate Guvernului Moldovei ofertele investiţionale privind condiţiile de participare a concernului de gaze la cele trei CET din Moldova – „CET-1”, „CET-2” (Chişinău) şi „CET-Nord” (Bălţi). Anatoli Podmîşalski a menţionat că Moldovei i-au fost transmise ofertele, studiile de fezabilitate şi schema participării „Gazprom”-ului la celetrei CET. El a subliniat că „Gazprom”-ul este interesat în obţinerea, cel puţin, a pachetelor de control ale întreprinderilor, care constituie cei mai mari datornici la plata gazelor ruse. Reprezentantul „Gazprom” nu exclus fapul că pachetul de control ale acţiunilor celor trei CET vor fi transmise concernului în contul datoriilor existente la gaze, menţionând, totodată, şi posibilitatea procurării contra bani. Cele trei CET-uri au fost incluse în lista întreprinderilor nepasibile privatizării la 4 mai 2007, prin adoptarea Legii menţionate. Conform legislaţiei anterioare, majoritatea dintre aceste întreprinderi urmeau a fi privatizate şi au fost incluse în programul de privatizare. Unele dintre acestea chiar au fost expuse la concursuri investiţionale de câteva ori, aşa ca în cazul „RED Nord” şi „RED Nord-Vest”, la procurarea cărora pretindea compania rusă „Inter RAO EĂS”. Însă concursul, din motive diverse, a fost a anunţat nul. La 4 mai 2007, în lista întreprinderilro din Moldova, ce nu pot fi privatizate, au fost incluse: „RED-Nord” (Bălţi), „RED Nord-Vest” (Donduşeni), „CET-1” (Chişinău), „CET-2” (Chişinău), „CET-.Nord” (Bălţi), „Termocom” (Chişinău), „Moldelectrica” (Chişinău), „Moldtranselectro” (Chişinău), centrala hidroelectrică de la Costeşti, precum şi pachetul de 35,330% din acţiunile Guvernului Moldovei la ÎM „Moldovagaz” SA. În total, în listă au fost incluse peste 250 de obiecte din diferite sectoare ale economiei – sectorul termoenergetic, vinificiaţiei, agriculturii şi silviculturii, construcţiilor, aviaţiei şi altor sectoare. Astfel, în listă au fost incluse: toate întreprinderile energetice, combinaturile de vinuri „Cricova” şi „Mileştii Mici”, „Franzeluţa”, concernul „Apele Moldovei”, ÎS „Calea Ferată a Moldovei”, ÎS „Gări şi autogări”, ÎS „Poşta Moldovei”, ÎS „Registru”, ÎS „Radiocomunicaţii”, aeroportul de la Mărculeşti, companiile aeriene „Air Moldova” şi „Agroavia”, Centrul Internaţional Expoziţional „Moldexpo”, hotelul „Codru”, ÎS „Palatul Republicii”. Majoritatea obiectelor din listă constituie spitale, instituţii cadastrale, întreprinderi de registru şi control, instituţii ştiinţifice, teatre şi altele.