Trimite e-mail | Printeaza
13.06.2008

Serviciul de presă al Preşedintelui Republicii Moldova

În temeiul art. 73 din Constituţia Republicii Moldova, Preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a înaintat Parlamentului spre examinare, cu titlul de iniţiativă legislativă, proiectul Legii pentru modificarea alineatului (8) al articolului 16 din Codul civil al Republicii Moldova nr. 1107-XV din 6 iunie 2002. Prin proiectul de lege propus, în scopul asigurării exercitării dreptului la libera exprimare, se urmăreşte limitarea răspunderii mijloacelor de informare în masă în cazul în care se va constata prin hotărîre judecătorească definitivă faptul lezării onoarei, demnităţii sau reputaţiei profesionale.

Libertatea de expresie este un drept fundamental, consfinţit în Constituţie, statul avînd obligaţia de a asigura condiţiile necesare pentru realizarea lui. Pe de altă parte, reieşind de asemenea din prevederile constituţionale, statul trebuie să asigure şi alte drepturi fundamentale, inclusiv cel la viaţa privată.

Prin urmare, statul, în virtutea obligaţiilor pozitive care izvorăsc din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, trebuie să asigure prin reglementările juridice materializate  în acte legislative un echilibru între dreptul la libera exprimare, pe de o parte, şi dreptul la apărarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale – pe de altă parte.

Apărarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale implică instituirea unui mecanism complex, care să-i permită persoanei, ale cărei drepturile civile respective i-au fost lezate, să beneficieze de o satisfacţie echilibrată din partea instanţelor judecătoreşti. În lumina prevederilor legislaţiei civile a Republicii Moldova, în  vederea atingerii acestui obiectiv, în prezent această persoană are la dispoziţie trei posibilităţi: să solicite organului mass-media publicarea unei dezminţiri la aceeaşi rubrică, pagină, în acelaşi program sau ciclu de emisiuni; să solicite repararea prejudiciului material în cazul în care acesta a fost cauzat; să solicite repararea prejudiciului moral  în cazul în care acesta a fost cauzat.

În acelaşi timp, în practica judecătorească se atestă cazuri cînd sumele acordate cu titlu de despăgubire sunt excesiv de mari în raport cu valoarea reală a prejudiciului efectiv cauzat. Prin urmare, marja de apreciere acordată de către legiuitor instanţelor judecătoreşti poate să genereze  şi chiar generează abuzuri în aplicarea prevederilor art. 16 din Codul civil. În majoritatea statelor democratice nu există un plafon maxim al cuantumului despăgubirii pentru defăimare. Totodată, lipsa unui plafon la aprecierea daunelor aduse de ziarişti  prin defăimare sau calomnie  oferă destul loc pentru înaintarea unor pretenţii exagerate. Practica judecătorească demonstrează că publicarea unor materiale defăimătoare în mass-media şi intentarea de cauze civile în legătură cu aceasta au loc în perioada campaniilor electorale, ele neatestîndu-se după încheierea acestora.

Reieşind din aceste considerente, pentru a asigura o mai bună protecţie a dreptului la libera exprimare, Preşedintele ţării Vladimir Voronin propune să fie excluse din prima propoziţie a alineatului (8) al art. 16 din Codul civil cuvintele „şi moral”, precum şi integral a doua propoziţie din acelaşi alineat. Astfel, simplu fapt al publicării unei dezminţiri va reprezenta pentru reclamant repararea prejudiciului moral cauzat reclamantului.  

Modificarea în cauză este în concordanţă cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.                              

2008-06-12

cuvinte-cheie:

Comentarii (0)

 

Sus