Link direct catre: https://www.interlic.mdhttp://www.interlic.md/2008-05-16/5004-5004.html
Data: May 16, 2008 (09:09)

NewsIn: Opoziţia de la Chişinău este indignată de acuzele MAE moldovean în cazul acordului de mic trafic

Reprezentanţi ai mai multor partide de opoziţie din Parlamentul de la Chişinău sunt indignaţi de recenta declaraţie a MAE moldovean, care a vorbit despre o campanie de dezinformare dusă de anumite forţe politice în privinţa acordului privind micul trafic de frontieră cu România.

Ministerul de Externe de la Chişinău a publicat marţi o declaraţie referitoare la negocierile cu România în privinţa Convenţiei pentru micul trafic de frontieră, care începe însă  într-o notă polemică, părând mai degrabă de uz intern: "Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene ia act cu îngrijorare de campania de dezinformare a populaţiei Moldovei în problema micului trafic la frontieră, desfăşurată de o serie de forţe politice. Organizatorii şi inspiratorii acestei campanii încearcă să convingă populaţia Republicii Moldova că autorităţile creează impedimente pentru semnarea Convenţiei moldo-române privind micul trafic de frontieră, că ele ridică, chipurile, în mod artificial bariere în calea liberei circulaţii a cetăţenilor Moldovei în România şi în întreaga Uniune Europeană", se spune în primele paragrafe ale declaraţiei.

Câteva mii de persoane din 13 raioane ale Republicii Moldova, reunite în cadrul unor adunări ale cetăţenilor, au adoptat duminică o rezoluţie comună prin care se solicită Guvernului semnarea imediată a Convenţiei privind micul trafic la frontieră. Manifestaţiile au fost organizate la iniţiativa Partidului Liberal Democrat din Moldova, dar au fost susţinute în unele raioane şi de către reprezentanţi ai altor partide de opoziţie - Alianţa Moldova Noastră, Mişcarea Acţiunea Europeană şi Partidul Liberal -, fapt salutat de presă ca o posibilă platformă comună pentru o unire a forţelor unei opoziţii fărâmiţate care se pregăteşte pentru un scrutin legislativ crucial, ce se va desfăşura anul viitor.

Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene (MAEIE) a propus României, în aceeaşi declaraţie de marţi critică la adresa opoziţiei, ca întreg teritoriul Republicii Moldova, inclusiv Transnistria, să fie inclus în sfera de acţiune a Convenţiei privind micul trafic de frontieră, ceea ce, potrivit prevederilor UE, este imposibil. Chişinăul a mai cerut României să semneze simultan Tratatul de frontieră şi Convenţia privind micul trafic de frontieră, poziţie pe care MAEIE o reiterează şi în declaraţia dată publicităţii marţi.

Reprezentanţi ai mai multor partide de opoziţie din Parlamentul de la Chişinău s-au aratat indignaţi de recenta declaraţie a MAEIE moldovean care a calificat drept "campanie de dezinformare", "distorsionată şi vulgarizată", criticile pe care partidele le-au adus Guvernului moldovean pentru că pune precondiţii la semnarea cu România a Convenţiei privind micul trafic la frontieră.

În cadrul şedinţei plenare de joi a Parlamentului, preşedintele Alianţei "Moldova Noastră", Serafim Urechean, a anunţat că a depus la Guvern o petiţie cu 7.000 de semnături ale unor locuitori din localităţile din preajma frontierei moldo-române care solicită Executivului moldovean urgentarea semnării Convenţiei privind micul trafic la frontiera cu România. Primele 1.300 de semnături cu acelaşi demers au fost trimise Executivului în data de 8 mai. Urechean a spus că îşi depun semnătura sub petiţie practic toţi locuitorii din lunca Prutului, indiferent de opţiunile politice, "pentru că doresc cu toţii să beneficieze de facilităţile oferite de autorităţile de la Bruxelles şi le este greu să înţeleagă de ce autorităţile de la Chişinău se opun acestor facilităţi".

Serafim Urechean a anunţat că, dat fiind caracterul de petiţie al semnăturilor depuse, îşi asumă dreptul de a da în judecată Guvernul moldovean, dacă acesta nu va da curs solicitării semnatarilor.

Referindu-se la declaraţia Ministerului de Externe, Urechean a spus că, lansând asemenea texte, "Guvernul se face de râs", iar "tovarăşul Voronin îşi compromite propriul partid".

"Poziţia Chişinăului oficial şi iresponsabil a trezit deja reacţia negativă a oficialilor de la Bruxelles. Comportamentul inadecvat al diplomaţiei de la Chişinău confirmă că interesele de grup sunt de fapt motivul principal pentru care clanul Voronin a îmbrăţişat vectorul european, dar de facto sabotează integrarea europeană a Republicii Moldova", a declarat Urechean.

Potrivit liderului AMN, ideea ca întreg teritoriul Republicii Moldova să fie inclus în zona de mic trafic la frontieră este o utopie, iar diplomaţii confundă micul trafic la frontieră cu libera circulaţie în UE. "Mai mult, poziţionarea obraznică faţă de propunerea UE poate pune pe linie moartă nu doar Convenţia, dar şi aşteptările noastre de relaxare şi eliminare a regimului de vize", susţine Urechian. El susţine că declaraţiile în cauză aparţin altcuiva decât diplomaţiei de la Chişinău – aparţin "puterii lui Voronin", iar MAE "s-a prezentat la nivelul Departamentului de Externe al Partidului Comuniştilor".

Deputatul Zoia Jalbă, vicepreşedintele Mişcării Acţiunea Europeană, s-a arătat profund revoltată de ceea ce a numit acţiunile iresponsabile ale Ministerului moldovean de Externe legate de încercarea de tergiversare a semnării Convenţiei privind micul trafic la frontieră.  Solicitarea Chişinăului de a include întreg teritoriul Republicii Moldova, inclusiv Transnistria, în zona de mic trafic la frontieră a fost calificată de Zoia Jalbă drept o sfidare a bunului simţ şi a opiniei publice interne şi internaţionale.

"Este cunoscut faptul că Guvernul Republicii Moldova nu controlează raioanele sale de est şi această precondiţie impusă în cadrul negocierilor este mai degrabă un punct electoral, iar pe de altă parte este o obstrucţionare a României şi a Comisiei Europene. Comisia Europeană, prin intermediul României, a propus Republicii Moldova o soluţie pentru asanarea situaţiei în care se află populaţia ei. De fapt, Republica Moldova a fost pusă încă o dată în faţa unui test – de sinceritatea în intenţia sa de integrare europeană. Este tot mai evident pentru toată lumea, inclusiv pentru oficialii europeni, că retorica proeuropeană a lui Voronin, Lupu, Greceanîi şi Stratan este una falsă şi demagogică şi este doar un paravan pentru politica prorusească şi antieuropeană a acestora", a conchis Zoia Jalbă.

Vladimir Filat, preşedintele Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), a declarat că, în preajma alegerilor parlamentare, MAE, care oriunde în lume se situează totalmente în afara relaţiilor dintre partide, "se înregimentează în primele rânduri ale frontului comunist".

"După o campanie de epurare a cadrelor pe criterii politice, MAE a devenit principalul mesager al atitudinilor agresive ale guvernării în raport cu anumite ţări, iar mai recent şi instituţia în drept să dea aprecieri activităţii partidelor de opoziţie", a remarcat Filat.

Liderul PLDM a reamintit faptul că ministrul de externe a indicat drept impediment în semnarea Convenţiei inexistenţa unui tratat privind frontiera de stat. Este un argument fals, susţine deputatul, pentru că România, prin declaraţia camerelor reunite ale Parlamentului din 27 august 1991, a recunoscut Republica Moldova ca stat indepdndent în hotarele administrative în cadrul fostei URSS. În al doilea rând, un şir de acte şi reglementări bilaterale dintre cele două ţări, inclusiv cele privind regimul de vize, se bazează pe recunoaşterea reciprocă a frontierei.

"Actula guvernare proclamă constant prioritatea integrării europene. Deocamdată în această direcţie rezultate palpabile nu se înregistrează, iar discursul ultraoptimist nu poate acoperi lipsa îmbunătăţirilor reale în viaţa cetăţenilor. Cei de la guvernare simt că politica minciunii, cum e şi logic, a dat faliment, iar apropierea alegerilor parlamentare îi face şi mai agresivi şi mai disperaţi", susţine Vladimir Filat, subliniind că lipsa voinţei de a semna Convenţia privind micul trafic la frontieră şi "luările de atitudine dezechilibrate" ale MAE confirmă această stare de spirit.

Pe de altă parte, preşedintele Partidului Social Democrat, Dumitru Braghiş, a solicitat României abolirea regimului de vize cu Republica Moldova. În cadrul unei conferinţe de presă susţinute miercuri, Braghiş a spus că semnarea Convenţiei privind micul trafic la frontieră nu soluţionează problema libertăţii circulaţiei pentru cetăţenii moldoveni, motiv pentru care cea mai bună soluţie ar fi iniţierea de lângă oficialităţile de la Bruxelles a unui demers pentru abolirea regimului de vize.

"Declaraţia Ministerului de Externe este una iresponsabilă şi nu are nimic comun cu soluţionarea gravelor probleme cu care cetăţenii moldoveni se confruntă la consulatul României. Eu altfel decât încercare de a tergiversa semnarea acestui acord nu pot clifica aceste declaraţii. Prin declaraţia lansată de MAE, Guvernul a făcut cel mai rău lucru pe care putea sa-l facă – a transferat problemele cetăţenilor Republicii Moldova din responsabilitatea Guvernului Republicii Moldova în responsabilitatea Guvernului României. Altă explicaţie nu am pentru acest gest", a spus Dumitru Braghiş.

În opinia sa, soluţionarea problemei liberei circulaţii necesită totuşi o abordare mai amplă, motiv pentru care Braghiş propune ca Guvernul României să iniţieze pe lângă structurile UE demersuri de abolire a regimului de vize cu Republica Moldova, "măcar pentru perioada cât România nu va fi în zona Schengen". O solicitare, potrivit lui Braghiş, trebuie să vină şi din partea Republicii Moldova către Comisia Europeană, prin care să demonstreze că există o asemenea posibilitate, "că avem multe relaţii de rudenie, că avem zeci de mii de tineri care studiază în România, avem o unitate culturală şi lingvistică".

"Adică ar exista mai multe argumente pentru ca Guvernul de la Chişinău, cu susţinerea Guvernului de la Bucureşti, să avanseze structurilor europene propunerea de a aboli acest regim de vize între Republica Moldova şi România", a spus Braghiş.

Deputatul a mai declarat că a discutat cu secretarul general al PSD din România, Titus Corlăţean, propunerea în cauză. Iniţiativa, susţine Braghiş, a fost primită cu interes de partea română.

Sursa: NewsIn

corespondent Lina Grâu