Despre aceastsa a fost comunicat în cadrul şedinţei privind îndeplinirea Planului de Acţiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană. Serviciul de presă al Preşedinţiei nu a comunicat scopul vizitei la Chişinău a Comisarului European pentru Relaţii Externe şi Politica Europeană de Vecinătate, Benita Ferrero-Waldner.
În cadrul şedinţei au fost menţionate ultimele evoluţii în dialogul purtat cu Comisia Europeană şi trasate sarcini concrete privitor la acţiunile care urmează a fi realizate, în particular, în sferele democratizării, libertăţii presei şi drepturilor omului, climatului de afaceri şi combaterii corupţiei.
Anterior, preşedintele Voronin declarase că Moldova şi-a îndeplinit toate angajamentele asumate în Planul de Acţiuni Moldova-UE (PAUEM). Totodată, oficialii europeni au menţionat că deşi Moldova şi-a îndeplinit toate angajamentele la capitolul legislativ, mai sunt încă foarte multe lucruri de făcut.
Într-un studiu efectuat recent de către experţii IDIS “Viitotul” se arată că autorităţile Moldovei au mimat implmentarea PAUEM. Potrivit studiului, datorită popularităţii ideii de integrare europeanăşi pentru a nu pierde asistenţa financiară oferită de Occident pentru realizarea reformelor, guvernarea comunistă nu poate să abandoneze deschis scopul integrării europene. De asemenea, susţine autorii studiului, implementarea PAUEM-ului ar zdruncina poziţiile PCRM, creând un mediu politic mai competitiv şi şanse egale pentru toate forţele politice. „În această situaţie, actualei guvernări nu-i rămâne decât să apeleze la practici sovietice şi să mimeze implementarea prevederilor-cheie ale Planului de Acţiuni şi a reformelor democratice”, se arată în studiul IDIS „Viitorul”.
Cu toate că preşedintele Voronin, după spusele lui Kalman Mizsei, a recunoscut existenţa unor asemenea deficienţe în implementarea Planului de Acţiuni cum sunt ”reforma judecătorească (independenţa procesului judiciar faţă de forţele politice), libertatea presei, climatul de afaceri, în particular posibilitatea de a desfăşura activitatea de afaceri într-un mediul legal”, conducerea Moldovei nu recunoaşte public asemenea lucruri. „Dimpotrivă, în ultimul timp, a fost lansată o nouă afirmaţie, iniţial de ministrul afacerilor externe şi reintegrării europene Andrei Stratan, apoi şi de subordonaţii săi. Se susţine că Moldova a realizat pe deplin PAUEM, iar domeniile considerate de opoziţie cu mari restanţe sunt, de fapt, abordate în PA destul de vag, starea de lucrurilor de aici neputând fi cuantificată, în consecinţă se oferă spaţiu pentru diferite interpretări.”, menţionează autorii documentului citat. Anume acest mod de abordare, când legislaţia este elaborată şi adoptată, dar nu se implementează deliberat, este evaluat de experţi drept încercare doar de a mima reformele.
Potrivit experţilor de la „Viitorul”, implementarea PAUEM nu poate fi considerată de succes, în cazul când Economist Intelligence Unit evaluând în 2007 gradul de democratizare a Moldovei, i-a dat calificativul „democraţie beteagă”, prestaţia la acest capitol fiind mai proastă decât a Sri-Lancăi, a Namibiei, a Papua Noii Guinei şi a Surinamului.
Dr asemenea, în anul trecut, libertatea presei a înregistrat o dinamică negativă. Este evidentă stagnarea dezvoltării democratice în Moldova în perioada 2005-2007, iar pe unele segmente, ca libertatea mass-mediei, s-a înregistrat un regres. Totodată, în perioada 2005-2006 nivelul corupţiei în Moldova a cunoscut un regres lent, însă deja în 2007 acest trend pozitiv a fost anulat, astfel înregistrîndu-se o creştere a corupţiei în Moldova.
„Astfel, analizând aceste eforturi de cuantificare a transformărilor democratice din Republica Moldova, tragem concluzia că în perioada 2005-2007, când guvernarea actuală şi-a asumat responsabilitatea să implementeze Planul de Acţiuni UE-RM, nu s-au înregistrat progrese în dezvoltarea instituţiilor democratice, iar legile adoptate, menite să promoveze schimbarea pozitivă din acest domeniu, nu au fost aplicate de către actuala guvernare. Un observator extern menţionează lesne că este mimat procesul de implementare, nefiind asumate consecinţele unor politici strategic corecte, ordonate potrivit principiilor economiei de piaţă şi a statului de drept democratic”, concluzionează experţii de la IDIS „Viitorul”.
