Trimite e-mail | Printeaza
Politic
27.12.2007

Adevarul: Republica Moldova, tot mai departe de Romania

» După venirea comuniştilor la putere, disensiunile dintre Bucureşti şi Chişinău au atins punctul maxim în acest an. Reacţia stângace a diplomaţiei noastre a pus paie pe foc.

Legate de un simbolic „pod de flori" la începutul anilor ’90, România şi Republica Moldova se înţeleg acum din ce în ce mai greu. Actuala putere comunistă de la Chişinău a reluat pe tot parcursul anului acuzaţii obsesive la adresa României, considerată drept inamicul numărul unu pentru „identitatea şi statalitatea moldovenească", idei insistent promovate de preşedintele Vladimir Voronin. Diplomaţia de la Bucureşti a răspuns stângace, turnând gaz peste foc.

Aderarea României la UE ar fi trebuit să reprezinte o mană cerească pentru Chişinău. Dar în loc să aprecieze oportunitatea şi să curteze Bucureştiul, liderii de la Chişinău au formulat cu regularitate critici la adresa României şi a instituţiilor sale.

Cea mai recentă acuzaţie a fost formulată de preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, care s-a plâns la Bruxelles că politica României reprezintă o „permanentă agresiune" la adresa Republicii Moldova. Limbajul puterii comuniste de la Chişinău nu este nou şi reaminteşte de anii 2001–2004, când termenul „expansionism românesc" era folosit de Chişinău cu referire la politica de atunci a guvernării Iliescu–Năstase.

Criza de legitimitate a autorităţilor din Republica Moldova s-a accentuat de la începutul anului, când sute dacă nu mii de basarabeni s-au înghesuit în faţa Consulatului românesc din Chişinău, în speranţa că vor obţine o viză de România, prima escală a unei călătorii către UE. Bucureştiul şi-a mai atras furia Chişinăului după ce a simplificat acordarea cetăţeniei române moldovenilor.

Peste 800.000 de basarabeni (dintr-o populaţie de patru milioane) s-au grăbit să ceară cetăţenia română, unii din motive sentimentale, dar majoritatea pentru a-şi putea îndeplini visul de a merge în Occident.  

Atac la identitateUn alt motiv de nemul¬ţumire al preşedintelui Voronin este chestiunea identitară: a autodefinirii populaţiei şi denumirii limbii. Preşedintele Voronin şi în general membrii Partidului Comuniştilor nu acceptă identitatea românească în Republica Moldova, invocând în sprijinul lor datele recensământului din 2004, care arătau că doar 2% din populaţia Republicii Moldova în teritoriul controlat de autorităţile de la Chişinău se declară etnici "români". Reactivarea a trei episcopii istorice în cadrul Mitropoliei Basarabiei, dependentă canonic de Patriarhie, a reprezentat un alt motiv de iritare la Chişinău. Autorităţile şi clericii din Moldova s-au dezlănţuit într-o serie de acuzaţii dintre cele mai grave, precum „năvălire românească", „expansiune naţionalistă".

Aşteptări înşelate

Relaţia cu Republica Moldova reprezintă pentru România o prioritate a politicii externe. Promisiunile făcute de la Bucureşti nu au avut însă întotdeauna rezultate concrete peste Prut. Iar acest lucru s-a văzut cel mai bine la începutul anului, când imagini cu sutele de cetăţeni basarabeni care stăteau în frig şi ploaie la coadă la vize pentru România au ajuns pe prima pagină a ziarelor. Introducerea vizelor de călătorie odată cu aderarea României la UE a declanşat un adevărat haos ce a afectat zeci de mii de cetăţeni moldoveni care călătoreau în România numai cu paşaportul. Deşi oficialii români au dat asigurări că au pregătit din timp trecerea la noul sistem, s-au trezit depăşiţi de situaţie.

Planuri şi promisiuni rătăcite printre atacuri şi tensiuni Dacă la începutul anului se spera într-o oarecare normalizare a relaţiilor dintre România şi Republica Moldova, acum se poate vorbi de o îngheţare aproape totală a acestora.

16 ianuarie: preşedintele Traian Băsescu face prima sa vizită la Chişinău după aderarea României la UE, încercând să soluţioneze problema vizelor pentru cetăţenii moldoveni. Preşedintele Vladimir Voronin este de acord cu deschiderea a două consulate româneşti în oraşele Bălţi şi Cahul.

24 ianuarie: Băsescu declară că obiectivul prioritar al politicii externe româneşti este sprijinirea Republicii Moldova în drumul său spre UE şi că România mai are un râu de sorbit - Prutul. Câteva zile mai târziu, Chişinăul anunţă lansarea unui Centru Comun de Eliberare a vizelor pentru spaţiul UE, găzduit de Ambasada Ungariei. Iniţiativa este percepută ca o tentativă de a diminua rolul României în relaţia Republicii Moldova cu Bruxelles-ul.

31 ianuarie: În primul său discurs în Parlamentul European, Băsescu declară că România intenţionează „să explice, să susţină şi să găsească sprijin pentru ca Republica Moldova să revină în Europa, acolo de unde a plecat în 1940 fără voinţa ei".

Februarie: Voronin, îngrijorat de numărul tot mai mare al basarabenilor care cer cetăţenie română, acuză autorităţile de la Bucureşti că discriminează „minoritatea etnică a moldovenilor" din România şi deplânge nesemnarea tratatelor de bază şi de frontieră. Supărarea lui Voronin are ecou la Moscova care, prin vocea ministrului de externe Serghei Lavrov, îşi exprimă nemulţumirea faţă de acordarea cetăţeniei române moldovenilor.

Martie: Guvernul de la Chişinău cere comunităţii internaţionale să-şi folosească influenţa asupra României, pentru ca Bucureştiul să nu se mai amestece în treburile Republicii Moldova. Executivul condus de Vasile Tarlev acuză Bucureştiul de politică duplicitară şi de ameninţări la adresa statalităţii şi securităţii naţionale a Republicii Moldova.

7 martie: ministrul de externe moldovean, Andrei Stratan, declară că deschiderea celor două consulate româneşti la Cahul şi Bălţi, cu care fusese de acord Vladimir Voronin, nu mai este oportună. 23 martie: Voronin îşi reia atacurile, acuzând au¬to¬rităţile de la Bucureşti că ameninţă "statalitatea moldovenească", prin acordarea cetăţeniei unui număr mare de moldoveni.

26 iunie: premierul Călin Popescu Tăriceanu efectuează o vizită la Chişinău, unde convine cu omologul său Vasile Tarlev organizarea unor şedinţe comune de guvern, ceea ce părea un mic semn de dezgheţ în relaţiile Bucureşti-Chişinău.   Trei crize care au declanşat războiul diplomatic Pe 17 august, izbucnea scandalul vizelor. Ministrul adjunct de interne moldovean, Valentin Zubic, anunţă într-o conferinţă de presă că un diplomat de rang înalt din cadrul Ambasadei României la Chişinău este suspectat de corupţie, după ce ar fi primit mită pentru a facilita acordarea vizelor cetăţenilor moldoveni. Preşedintele Băsescu reacţionează, avertizând că România va răspunde „extrem de dur" la acuzaţiile autorităţilor Republicii Moldova. Războiul diplomatic dintre Chişinău şi Bucureşti escaladează din nou la 12 octombrie, când trei delegaţii oficiale din România invitate să participe la sărbătorile oraşului Chişinău sunt oprite în vama Leuşeni şi întoarse din drum, sub diverse pretexte.

Pe 28 noiembrie, Filip Teodorescu, ambasadorul român la Chişinău, declara că Bucureştiul este interesat să aibă un Tratat de bază şi un Tratat de frontieră cu Republica Moldova, dar nu poate accepta solicitarea părţii moldovene de a introduce unele referiri la Tratatul de la Paris din 1947, tratat pe care România îl consideră depăşit din punct de vedere istoric şi politic.

La 3 decembrie, Teodorescu este convocat la Ministerul de Externe moldovean pentru a i se atrage atenţia asupra comentariilor făcute.

În 12 decembrie, Chişi¬năul anunţă expulzarea a doi diplomaţi români şi îşi recheamă ambasadorul pentru consultări.

Dispute în umbra MoscoveiCel mai acut conflict între România şi Republica Moldova în cei 16 ani de la proclamarea independenţei fostei republici sovietice în 1991 coincide cu perioada de încălzire a raporturilor dintre Chişinău şi Moscova. Rusia se află într-un proces de reafirmare a influenţei sale în fostul spaţiu sovietic, care include şi Republica Moldova. Dar, în timp ce majoritatea fostelor state sovietice rezistă la noua ofensivă rusă, Moldova a ales să facă pace şi să aibă încredere în Moscova.

Conştientă că Republica Moldova este dependentă total de exporturile agricole în Rusia şi de gazele naturale ruseşti, Moscova a putut să impună cu uşurinţă o realitate economică, militară şi politică în Moldova. Voronin se supune pur şi simplu unui fapt evident: dacă fostul stat sovietic îşi va recăpăta vreodată teritoriul pierdut, o va face în condiţiile puse de Rusia.

Sursa: AdevarulLuminita Bogdan

Cititi si: De la Ungureanu la Cioroianu - gafe si conflicte

 

cuvinte-cheie:

Comentarii (0)

 

Sus