"Relaţiile normale încep acolo unde există o recunoaştere a frontierelor între două ţări vecine. Este evident că există o carenţă la acest capitol şi că nu este o carenţă de care se face responsabilă Republica Moldova. Deci cred că există aici un spaţiu important pentru avansarea către ceea ce ar trebui să fie relaţii de bună vecinătate", a afirmat oficialul european, citat de corespondentul NewsIn la Chişinău.
Tensiunile din relaţiile moldo-române au constituit unul dintre subiectele discutate la Chişinău de către vicepreşedintele Parlamentului European, Miguel Angel Martinez Martinez, cu oficialităţile moldovene. În finalul vizitei sale la Chişinău, Martinez a declarat la o conferinţă de presă că aceste relaţii trebuie să fie "în anumite limite ale normalităţii".
"Şi trebuie să le spunem prietenilor noştri români că problema nu este una doar între România şi Republica Moldova, dar este, de asemenea, o problemă a Uniunii Europene şi a Republicii Moldova, pentru că frontiera în cauză nu mai este doar una între două ţări vecine, ci este vorba de hotarele dintre Uniunea Europeană şi o ţară vecină a Uniunii Europene, cum este Republica Moldova", a mai spus Miguel Angel Martinez Martinez.
Potrivit vicepreşedintelui Parlamentului European, "acesta nu este decât un aspect al unei probleme care merge mult mai departe şi care trebuie reglementată", "o problemă în reglementarea căreia UE trebuie să joace un rol activ".
Miguel Angel Martinez Martinez s-a întâlnit luni la Chişinău cu preşedintele Vladimir Voronin, cu preşedintele Parlamentului, Marian Lupu, cu ministrul de externe Andrei Stratan, precum şi cu reprezentanţi ai corpului diplomatic al statelor UE acreditat în Republica Moldova.
"Comportamentul României bate la ochi pentru toată Europa", a afirmat preşedintele Vladimir Voronin într-un interviu televizat acordat la sfârşitul săptămânii trecute. "Noi nu putem să umblăm tot timpul să ne închinăm - că suntem micuţi şi a apărut, în loc de un frate mai mare de la Est (Rusia - n.r), o soră vitregă în partea Occidentului. Noi vom răspunde adecvat la toate încercările de a diminua rolul şi poziţia Moldovei în lume, de a diminua Moldova ca ţară independentă şi suverană", a mai spus preşedintele moldovean. "Noi avem ca scop să ne integrăm în Europa unită, mare, şi acolo va fi şi Moldova lui Ştefan cel Mare şi vor fi şi multe alte state - în aşa direcţie, în aşa sens şi cu aşa scopuri eu sunt gata în orice zi să deschid relaţiile, să trecem de această pagină care astăzi e cam rău scrisă, să trecem la o pagină curată şi să începem relaţiile normale", preciza Voronin referindu-se la relaţiile cu Bucureştiul.
În martie, Guvernul de la Chişinău acuza "nedorinţa autorităţilor române de a semna cu Republica Moldova Tratatul politic de bază şi Tratatul privind frontiera", care "nu poate fi interpretată decât drept o confirmare a adevăratelor intenţii pe care le urmăreşte conducerea statului vecin".
Ministrul de externe Adrian Cioroianu declara, în mai, că Tratatul politic de bază şi Acordul transfrontalier se află în continuare blocate pe masa experţilor. Ministrul Cioroianu a părut să fie însă, spre deosebire de predecesorul său, Mihai Răzvan Ungureanu, mai favorabil semnării acestor documente.
România a avut uneori atitudinea de frate mai mare şi mai bogat faţă de Republica Moldova şi a privit-o uneori dispreţuitor, o atitudine căreia trebuie să îi reziste, pentru a înlătura temerile Chişinăului, declara, în iulie, într-un interviu pentru NewsIn, reprezentantul UE pentru Republica Moldova, Kalman Miszei. "Între vecini este normal să apară diferenţe de opinii, dar ele trebuie rezolvate prin intensificarea dialogului", a spus Miszei. El a atras însă atenţia că sunt o serie de teme de îngrijorare pentru Chişinău, că sunt probleme nerezolvate între cele două ţări, cum ar fi acordul asupra frontierelor şi tratatul de bază, dar şi acordarea cetăţeniei române solicitanţilor din Republica Moldova. În acest context, Bucureştiul trebuie să arate bună credinţă în discuţiile cu partea moldoveană, recomanda Miszei.
În prima sa declaraţie după incidentul din 12 octombrie de la vama Leuşeni, când mai multe delegaţii oficiale din România nu au fost lăsate să intre în Republica Moldova, ministrul de externe de la Chişinău, Andrei Stratan, afirma că "în prezent există şanse ca până la sfârşitul anului, tratatul de parteneriat şi cooperare şi tratatul de frontieră cu România, documente negociate de mai mulţi ani, să fie semnate".
"Doresc să vă comunic că au existat discuţii foarte sincere pe marginea acestor documente, discuţii constructive şi următoarea rundă de negocieri va avea loc la Chişinău şi, sperăm, se vor menţine poziţiile şi viziunea constructivă la negocierea acestor două documente care ar putea fi semnate, sperăm noi, până la finele anului curent", a spus Stratan, citat de BBC.
Sursa: NewsIn,
Editor Luana Pavaluca
