Va prezentam integral discursul presedintelui Marian Lupu:
"Stimaţi colegi deputaţi,Doamnelor şi domnilor,Stimaţi invitaţi,Onorată asistenţă
Suntem la finele celei de a cincea sesiuni plenare, care este una mai deosebită pe mai multe motive. În primul rând, pentru că marchează, într-un fel, finalul primei jumătăţi a activităţii Parlamentului de legislatura a XVI-ea. În al doilea rând, pentru că acea experienţă inedită, acumulată de corpul deputaţilor, face posibilă, dar şi necesară reamplasarea unor accente în activitatea parlamentară. În al treilea rând, pentru că această sesiune se sfârşeşte în condiţii specifice ca urmare a recentelor alegeri locale din ţară.
Cu toate acestea, voi respecta tradiţiile parlamentare şi voi face o totalizare a activităţii noastre pe parcursul a circa 7 luni. În această ordine de idei, voi reaminti că Parlamentul a activat în conformitate cu cele 4 priorităţi, pe care şi le-a stabilit acum 2 ani, şi anume: procesul legislativ propriu-zis; controlul parlamentar asupra implementării legilor adoptate; diplomaţia parlamentară; cooperarea cu sectorul asociativ.
Dat fiind că şi statisticile reprezintă o caracteristică a activităţii, voi constata, că pe parcursul unui număr impunător de şedinţe deputaţii au adoptat 183 acte legislative, dintre care 112 legi, acoperind diverse domenii. Ţin să menţionez totodată, că în această sesiune am acordat o atenţie sporită implementării Programului calendaristic al acţiunilor de ordin legislativ, derivate din obligaţiunile ţării faţă de Consiliul Europei. Astăzi constat, că acest document este, practic, implementat cu două mici excepţii. Prima ţine de Legea cu privire la partidele politice. După adoptarea în prima lectură şi expedierea la Secretariatul Consiliului Europei, a urmat o amplă dezbatere a documentului cu participarea reprezentanţilor OSCE, Comisiei de la Veneţia şi Consiliului Europei. Aceste dezbateri au precedat elaborarea expertizei consolidate, care a fost pusă la dispoziţia deputaţilor. Astfel, legea este în curs de pregătire pentru adoptarea finală în sesiunea de toamnă-iarna a acestui an. Sunt sigur, că punerea în aplicare a acestei legi va turna mult mai multă lumină asupra activităţii partidelor politice şi, în acelaşi timp, va contribui la formarea în ţară a unei clase politice de tip european. Cea de a doua excepţie este, din nou, Codul educaţiei. De altfel, am impresia că menţionarea acestui subiect la sfârşit şi început de sesiune se transformă uşor într-o tradiţie şi exprim speranţa deputaţilor că vor vedea în sfârşit acest document în sesiunea următoare.
Dat fiind că dimensiunea socială rămâne a fi una dintre cele mai importante pentru actualul legislativ, menţionez adoptarea Legilor cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie; la acordarea compensaţiei unice pentru conectare la conducta de gaze naturale a unor categorii de populaţie din mediul rural. De rând cu modificarea Legilor cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar şi cu privire la alocaţiile sociale de stat pentru unele categorii de cetăţeni, a fost extinsă lista persoanelor care vor beneficia de împrumuturi bancare preferenţiale şi de poliţe de asigurare obligatorie de asistenţă medicală. Ţin să atrag atenţia asupra faptului, că Republica Moldova este una dintre primele semnatare ale Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu disabilităţi. Parlamentul va fi în aşteptarea respectivei iniţiative legislative a Guvernului pentru a ratifica această Convenţie, pe care o consider foarte importantă, inclusiv pentru cultivarea valorilor morale, o componentă importantă a acestora fiind neadmiterea discriminării în societate.
De rând cu formarea cadrului legislativ pe dimensiunea socială, Parlamentul a întreprins şi un şir de acţiuni practice. Astfel, după mai mulţi ani de discuţii, Comisia parlamentară a identificat soluţii palpabile a problemei deponenţilor Băncii comerciale “Guineia”, fiind efectuate deja achitări în volum de 15 mil. lei. Totodată, Parlamentul acordă tot mai multă atenţie tinerei generaţii. Vreau să aduc mulţumiri membrilor acestei Comisii parlamentare, precum şi tuturor celor, care au participat la acţiunea “Dăruieşte Speranţe”, în urma căreia secţia de hematologie pentru copii a Institutului Oncologic a beneficiat de medicamente şi echipamente. În altă ordine de idei, la solicitarea rectorilor instituţiilor de învăţământ superior şi cu participarea reprezentanţilor sindicatelor, au fost discutate un şir de aspecte ce vizează dezvoltarea sistemului educaţional, inclusiv opţiunile ce ar permite soluţionarea problemelor ce ţin de admiterea la instituţiile de învăţământ. O altă ofertă a Parlamentului către tineri este beneficierea, începând cu anul viitor 2008, de Burse Parlamentare Internaţionale în cadrul unui program comun de parteneriat cu Bundestag-ul german şi câteva univesrităţi din Berlin. Cu toate acestea, ţin să insist asupra faptului, că o politică pentru tineret bine chibzuită, realistă şi susţinută financiar a devenit un imperativ absolut.
Dezvoltarea economiei ţării a fost susţinută, printre altele, prin adoptarea Legilor privind activitatea de audit şi a contabilităţii; a Legilor privind achiziţiile publice; privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice; cu privire la societăţile cu răspundere limitată şi multe altele. O inovaţie în contextul dezvoltării sectorului financiar a fost instituirea Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare. Liberalizarea economiei a continuat odată cu adoptarea pachetului de iniţiative prezidenţiale ce vizează amnistierea fiscală şi cea a capitalului. Tot la acest capitol menţionez demararea reformei cadrului legislativ de reglementare a activităţii de întreprinzător, cunoscută ca “Ghiliotina-II“. Recent Parlamentului a adoptat decizia de a extinde termenul pentru implementarea “Ghiliotinei-II”. Această decizie a fost motivată de responsabilitatea deputaţilor pentru examinarea, în primul rand, calitativă a pachetului de modificări la circa 80 de legi din domeniu, prezentat de Guvern. Cel de al doilea motiv a fost necesitatea aplicării unei abordări foarte serioase şi complexe faţă de această reformă specifică şi de mare importanţă pentru constituirea unui cadru instituţional corect şi formarea mecanismelor eficiente de interacţiune pe dimensiunea parteneriatului public-privat.
Cu referinţă la consolidarea securităţii naţionale şi sistemului judecătorsc, menţionez, printre altele, adoptarea Legilor cu privire la combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului; cu privire la protecţia datelor cu caracter personal; etc. Instituirea inspecţiei judiciare pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii, adoptarea Legilor cu privire la mediere, cu privire la asistenţa juridică garantată de stat şi a “Strategiei de consolidare a sistemului judecătoresc” au reflectat deciderea Parlamentului de a perfecţiona justiţia moldoveană. Nu voi stărui asupra necesităţii sau importanţei acestui din urmă document, pentru că nu astfel se vor realiza progresele necesare. Deşi calitatea documentului a fost comentată de unii dintre colegii noştri, fiecare dintre noi vrea să ştie că este cetăţean al unui stat de drept funcţional, că este protejat de justiţia independentă şi echitabilă, care nu deosebeşte oamenii după criterii de avere, postură sau după criterii politice. Această constatare nu este deloc una nouă, dar rămâne a fi un imperative pentru noi toţi.
În concluzie la acest capitol, ţin să constat, că suntem deja la etapa, când am reuşit să formăm o bază juridică destul de amplă, asupra căreia am lucrat intens în perioada anilor 2005-2007. Totuşi, pornesc de la axioma că, pentru un stat de drept funcţional, nu este strict necesar să existe multe legi, la fel cum nu este suficient ca aceste legi să fie bune. Condiţia de bază, poate cea mai importantă, este ca aceste legi să funcţioneze, să fie respectate şi aplicate de o manieră corectă şi echitabilă. Aceasta este una dintre priorităţile majore în Moldova. Acest moment a fost menţionat şi de Consiliul de Cooperare RM-UE la ultima sa şedinţă, considerând că funcţionalitatea legislaţiei adoptate este unul dintre angajamentele în contextul Planului de Acţiuni RM-UE. Dacă tot m-am referit la acest document, vreau să insist, că eurointegrarea ţării nu este un angajament extern. Este opţiunea noastră a tuturor, a societăţii, a statului Republica Moldova. Noi, şi nu Uniunea Europeană, avem nevoie de modernizare economică, de valori democratice, de o viaţă decentă. Prin urmare, Parlamentul nu poate şi nu trebuie să fie tratat şi să se trateze pe sine însuşi doar ca o maşină de votare. Convingerea mea este că a venit timpul când Parlamentul urmează să-şi exerciţe mai activ şi exigent atribuţia de monitorizare şi control asupra aplicării legislaţiei. Evident, nu în detrimentul funcţiei legislative, care este un proces continuu. De altfel, aplicarea corectă şi eficientă a legislaţiei este şi una dintre precondiţii în procesul de armonizare a legislaţiei naţionale cu Acquis-ul comunitar. În acest context, şi Parlamentul, şi Guvernul trebuie să-şi performeze capacităţile administrative pentru a asigura “euroconformitatea“ legislaţiei naţionale.
În contextual diplomaţiei parlamentare a continuat parteneriatul nostru cu colegii din Lituania, Estonia, Franţa, Marea Britanie, Belgia, Germania, Spania, Ungaria, Cehia, Slovenia, Croaţia, Slovacia, România, Suedia, Republica Populară Chineză, Federaţia Rusă, Georgia, Ukraina. În context regional, delegaţia Parlamentului RM a continuat să participe activ şi constructiv la lucrările reuniunilor Adunărilor Parlamentare ale Consiliului Europei, OSCE, CEMN, CSI, GUAM, a fost impulsionată participarea ţării noastre în cadrul Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei. Ca evenimente deosebite sunt de menţionat desfăşurarea primei şedinţe a Comisiei interparlamentare de colaborare dintre Parlamentul Republicii Moldova şi Adunarea Federală a Federaţiei Ruse; reuniunea în incinta misiunii EU-BAM a Comisiilor pentru politică externă a Parlamentelor Moldovei şi Ucrainei. De asemenea, Republica Moldova a fost reprezentată în premieră în calitate de oaspete special la reuniunea de la Berlin a Preşedinţilor Comitetelor pentru Afaceri Europene ale statelor–membre ale Uniunii Europene (COSAC). La fel pentru prima dată Republica Moldova a obţinut statutul de invitat special la Uniunea Europei Occidentale.
Acest spaţiu geografic extins şi divers, acoperind cât dimensiunea estică, atât şi vestică, denotă rezultativitatea diplomaţiei parlamentare, care vine să contribuie la cunoaşterea Republicii Moldova în lume, la demonstrarea deschiderii ţării. În acest context, ţin să reafirm poziţia că Republica Moldova nu este un proiect temporar, dar un stat independent, de orientare europeană, cu o atitudine respectuoasă, echilibrată şi echitabilă faţă de toţi partenerii săi internaţionali. Această cooperare presupune promovarea intereselor naţionale ale ţării în format de dialog, de o manieră consecventă şi bine argumentată.
Referindu-mă la cea din urmă, dar nu şi ca importanţă, filieră a activităţii parlamentare, cea de cooperare cu sectorul asociativ, voi constata existenţa unor rezultate bune, obţinute într-o perioadă relativ scurtă. În condiţiile Concepţiei de cooperare dintre Parlament şi societatea civilă, în luna februarie a vut loc prima conferinţă anuală, fiind discutate realizările acestui parteneriat, dar şi momentele problematice ale acestui proces. Rezultatele îmi permit să constat, că Parlamentul devine o instituţie tot mai transparentă şi deschisă către societate, apropiindu-se de valorile şi tradiţiile democratice europene.
Mai este un subiect determinând particularitatea acestei sesiuni, la care nu pot să nu mă refer – dezvoltarea cooperării dintre Parlament şi Adunarea Populară a Unităţii Teritorial-Administrative Gagauz-Yeri. Parlamentul ţării tinde să fie receptiv la sugestiile colegilor găgăuzi, oferind suport pe mai multe dimensiuni. După mai mulţi ani de discuţii sterile, astăzi am reuşit să ajungem la etapa elaborării unui proiect, care să permită demararea procesului de armonizare a legislaţiei regionale cu cea naţională cu suportul Consiliului Europei. Sunt convins, că această linie de discuţii constructive ne va permite să depăşim treptat disensiunile, care trenează pe parcursul mai multor ani.
Stimaţi colegi,
Un exerciţiu electoral întotdeauna este o probă pentru forţele politice, dar în egală măsură şi pentru întreaga societate. Şi rezultatele recentelor alegeri locale îşi vor găsi reflectarea în viaţa politică a Moldovei. Sunt pe poziţia, că trebuie să respectăm deciziile şi alegerea concetăţenilor noştri şi să privim situaţia într-un context mult mai larg decât cel al intereselor partidelor, pe care le reprezentăm în această sală. În aceste noi condiţii, în viziunea mea, forţele politice parlamentare trebuie să dea dovadă de înţelepciune şi flexibilitate în numele intereselor majore ale Republicii Moldova. Să nu uităm, că una dintre definiţiile politicului este “arta compromiselor justificate“. Totodată, consider, că orice compromis are şi anumite limite, determinate inclusiv de coraportul “cost - beneficiu“, dar şi de nişte principii şi valori, inclusiv de ordin moral.
Astfel, indiferent de eventualele configuraţii politice din perspectivă, nici orientarea pro-europeană, şi nici reintegrarea ţării nu şi-au pierdut din actualitate şi importanţă. Sper, că perioada de vacanţă ne va ajuta să ne debarasăm de euforii sau emoţii inutile pentru ca Parlamentul să urmeze să-şi continuie activitatea cu perseverenţă. profesionalism şi responsabilitate faţă de societate şi ţară.
În final, vreau să mulţumesc preşedinţilor fracţiunilor şi comisiilor, precum şi tuturor deputaţilor pentru munca asiduă depusă pe parcursul acestei lungi sesiuni şi doresc tuturor o vacanţă plăcută pentru a relua activitatea poate în alt context, dar cu siguranţă de altă calitate."
