Colegiul Procuraturii Republicii Moldova, întrunit astăzi într-o şedinţă de lucru a examinat starea respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor în cadrul procesului penal prin prisma Convenţiei Europene pentru drepturile omului şi practicii Curţii Europene pentru Drepturile Omului.În cuvîntul său introductiv, Procurorul General, dl Valeriu Gurbulea a eterat motivele pentru care această chestiune a fost inclusă în ordinea de zi a Colegiului.Dumnealui a remarcat că, ratificînd Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, Guvernul Republicii Moldova şi-a asumat prin lege obligaţia să asigure drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, garantate în acel document oficial.Acceptînd dreptul persoanelor fizice şi juridice, grupurilor de persoane de a introduce cereri împotriva sa la CEDO – instanţă supranaţională, RM a acordat cetăţenilor săi posibilitatea înaintării unui recurs într-o instanţă internaţională pentru a verifica corectitudinea actului de justiţie din ţară, or nici un sistem naţional de drept nu este lipsit de lacune.Deoarece acest drept este pe larg utilizat de cetăţenii statului, RM fiind în mai multe cazuri condamnată la CEDO, Procuratura Generală, luînd o atitudine corectă vizavi de starea de fapt la acest capitol şi întru evidenţierea eventualelor riscuri de condamnare a statului în raport cu practica CEDO, a efectuat un studiu amplu în domeniul vizat. Rezultatele acestuia au evidenţiat riscurile de condamnare a statului prin prisma drepturilor fundamentale ale omului, prevăzute de Convenţia Europeană.S-au conturat următoarele riscuri de condamnare a statului prin prisma drepturilor fundamentale ale omului prevăzute de Convenţia Europeană:- dreptul la un proces echitabil, încălcarea căruia se materializează prin tăinuirea de la înregistrare a infracţiunilor, tergiversarea examinării sesizărilor cu privire la infracţiuni, limitarea accesului la justiţie, încălcării dreptului la apărare;- dreptul la libertate şi siguranţă, încălcarea căruia se materializează prin aplicarea măsurilor cu caracter de constrîngere reţinerea şi arestul în absenţa motivelor pertinente, prelungirea neîntemeiată a termenului de arest;- dreptul de a nu fi supus torturii, tratamentului inuman şi degradant, care se materializează prin efectuarea unei anchete insuficiente şi neasigurarea posibilităţii victimelor de a pretinde repararea prejudiciului cauzat în aceste cazuri;- dreptul la inviolabilitatea domiciliului şi corespondenţei, care se materializează prin efectuarea percheziţiilor nefondate, ridicarea şi sechestrarea corespondenţei poştale şi telegrafice în absenţa motivelor pertinente, cenzurarea corespondenţei deţinuţilor.Starea de fapt pe segmentele: urmăririi penale, direcţiei judiciare şi control al respectării legilor la executarea pedepselor au fost oglindite în rapoartele a 3 procuror, şefi ai secţiilor de profil.Potrivit raportorilor, rezerve la aceste compartimente, au fost constatate în activitatea procurorilor din raioanele: Cahul, Rezina, Străşeni, Calaraşi, Nisporeni, Briceni, Ialoveni, or.Comrat, sectoarelor Rîşcani, Botanica, Ciocana.În raportul prezentat de dl Eduard Harunjen, procuror, şef secţie în cadrul Direcţiei control al urmăririi penale, a remarcat că, studiul efectuat a demonstrat că, condamnarea RM în cele 9 cazuri, ce rezidă din activitatea de urmărire penală, indică la o situaţie alarmantă a faptului că acţiunile unor procurori şi ofiţeri de urmărire penală nu sunt consecvente, nu întrunesc elementele de eficienţă şi nu dezvoltă pe deplin rolul procurorului de conducător al activităţii de urmărire penală. Pe marginea problemei luate în dezbateri a fost adoptată o hotărîre prin care conducătorii subdiviziunilor Procuraturii Generale, procurorii teritoriali şi specializaţi au fost obligaţi să intensifice controlul asupra respectării de către organele de urmărire penală şi procurorii subordonaţi a procedurii penale reglementată prin lege şi actele normative emise de Procuratura Generală.Conducătorii procuraturilor raioanelor Cahul, Rezina, Străşeni, Calaraşi, Nisporeni, Briceni, Ialoveni, or. Comrat, sectoarelor Rîşcani, Botanica, Ciocana au fost atenţionaţi asupra neadmiterii în viitor a încălcărilor drepturilor fundamentale ale participanţilor la proces.De asemenea, au fost stabilite şi recunoscute în calitate de abateri, care generează pericolul obţinerii unei eventuale condamnări la Curte un şir de acţiuni procesuale ale ofiţerilor de urmărire penală şi procurori.Întru redresarea situaţiei în domeniul vizat şi lichidarea încălcărilor enunţate, Colegiul a determinat întreprinderea unui set amplu de măsuri, printre care:- Examinarea în ordinea art.274 Cod de procedură penală cu efectuarea imediată a unei anchete eficiente şi depline în scopul elucidării tuturor argumentelor invocate a fiecărei sesizări în care se va pretinde aplicarea acţiunilor cu caracter de tortură sau rele tratamente din partea reprezentanţilor organului de urmărire penală;- Intensificarea controlului respectării legislaţiei la capitolul primirii, înregistrării şi soluţionării a sesizărilor cu privire la infracţiuni de către organele de urmărire penală, cu identificarea în fiecare caz a rolului comisiilor speciale din aceste organe şi examinarea în ordinea art.274 Cod de procedură penală a cazurilor de tăinuire a infracţiunilor;- Verificarea de către procuror a faptului ca tuturor bănuiţilor, învinuiţilor, inculpaţilor să le fie asigurat real dreptul la apărare cu avocaţi aleşi sau numiţi în limitele prevederilor procesual-penale, iar până la începerea acţiunilor de urmărire penală tuturor participanţilor la proces să le fie explicate drepturile de care dispun, înmânându-se corespunzător copia scrisă de pe acestea ş.a.Întru excluderea factorilor de risc pe cazurile de încălcare a drepturilor omului în instituţiile penitenciare, în plan organizaţional s-a trasat drept sarcină contribuirea la urgentarea procesului de transmitere a izolatoarelor de detenţie preventivă de la Ministerul Afacerilor Interne la Ministerul Justiţiei până în anul 2008 conform Hotărârii Parlamentului Republicii Moldova nr.415-XV din 24.10.2003.În hotărîre, de asemenea, este specificat modul şi necesitatea de colaborare a procurorilor cu ONG-urile şi societatea civilă prin: facilitarea accesului societăţii civile la informaţia privind situaţia din locurile de detenţie pentru combaterea tratamentelor inumane şi degradante; stimularea activităţii de monitorizare de către organizaţiile obşteşti a stării deţinuţilor şi de acordare a consultaţiilor juridice.Preşedintele Colegiului, dl Valeriu Gurbulea în încheierea şedinţei s-a referit în mod special la problemele iniţiativelor legislative prevăzute în proiectul Hotărîrii.Procurorii, a remarcat dumnealui, urmează să aprecieze o cerere înaintată de un cetăţean al RM la CEDO nu doar drept o posibilitate de a repune în drept o anumită persoană, ci şi ca o metodă de realizare a reformei legislative de îmbunătăţire a legislaţiei naţionale şi aducerea ei în concordanţă cu standardele democratice internaţionale.În subsidiar, concluzia principală, a participanţilor la şedinţă s-a referit la inventarierea necesităţilor urgente şi de perspectivă pentru excluderea din practica tuturor organelor de ocrotire a normelor de drept a cauzelor care favorizează încălcarea drepturilor omului. La şedinţă a persistat un spirit complet nou în care, Procuratura abordează problemele drepturilor omului prin analiza atît a factorilor de risc ai condamnării la CEDO, cît şi problemelor, obstacolelor şi dificultăţilor cu care se confruntă atît Procuratura, cît şi întreaga societate.La şedinţa Colegiului Procuraturii sunt invitaţi Ministrul Afacerilor Interne, Ministrul Justiţiei, Directorul CCCEC, Directorul General al Serviciului Vamal, Agentul Guvernamental, procurorii, şefi ai direcţiilor, secţiilor şi serviciilor Procuraturii Generale, procurorii-şefi ai procuraturilor teritoriale şi specializate.
Serviciul de presă al Procuraturii Republicii Moldova
